Tehnologia la ea acasa

Un viitor mai apropiat decat credem va aduce locuinte inteligente, cu obiecte care prind viata peste tot in jurul nostru. Batalia pentru a fi printre cei ce vor face legea in casele smart e in plina desfasurare, miza fiind de multe miliarde de euro.

Orice turist trecator prin imobilele catalane proiectate si lucrate in detaliu de Antoni Gaudí (La Pedrera sau Casa Batlló, in special) are impresia ca s-a aflat in pantecele unui organism viu. Geniul lui Gaudí, acoperind tematic de la goticul tarziu iberic si pana la Art Nouveau, insufleteste locuinta sau biroul de lucru lucrand in lemn, sticla, metal, ca niciun alt artist. Dar aceste bucurii estetice sunt doar ale minutelor turistice sau podoabe ale memoriei. Si totusi, tehnologia de azi are si ea varianta ei de locuinta, imobil “viu”, dand viata tututor obiectelor, componentelor, ba chiar intregii structuri, pregatind limbajul comun de dialog, dar si pe acela cu stapanul.

Traim zorii noilor concepte de “casa inteligenta” sau “locuinte conectate”, gratie megasistemului Internet of Things. Viitorul incepe azi. Desigur, termenii nu sunt noi. Digitalizarea din ultimii 25-30 de ani, extinderea internetului, puzderia de electrocasnice computerizate au redefinit periodic concepte precum “smart house” sau “connected home”. Cu toate astea, explozia de piata nu a avut loc. Printre motivele identificate de industrie si analisti se numara esecul in a oferi o nevoie reala de consum, preturile ridicate, o experienta de utilizare nesatisfacatoare. In plus, prezentul ofera acum si avantajul acoperirii WiFi broadband, procentul ridicat de smartphone-uri in uz, cu aplicatii pe aproape orice, precum si prezenta cipurilor wireless in tot mai multe gadgeturi, dar si in “banalele” aparate electrocasnice.

In acest context, gigantii din diverse ramuri ale tehnologiei, comunicatiilor si productiei de consum se coalizeaza pentru a dezvolta diverse platforme Internet of Things (IoT). Din clipa in care ai plecat de la birou, cu masina personala sau cu mijloace de tranport in comun, smartphone-ul sa stie cat ai de parcurs pana acasa si sa transmita informatia la adresa din buletin. Mai departe, lumina se aprinde cand esti in preajma, in bucatarie se incalzesc semipreparatele in timp util, locuinta se incalzeste, daca e cazul, printr-un termostat inteligent care analizeaza si de temperatura de afara, iar fiecare camera pregateste o muzica ambientala sau pe masura starii din acel moment. Totul intr-o locuinta in care robotii electrocasnici si-au facut treaba, dupa cum fusesera programati in prealabil.

Iar cand inca esti pe drum, aplicatiile dedicate te informeaza ce alimente mai sunt in frigider sau daca masina de spalat trebuie pornita, tot de la distanta. Pentru un astfel de scenariu, Samsung a prezentat recent SmartThing, un hub care sa permita unificarea senzorilor si accesoriilor electrocasnice produse de diverse companii, pe baza acestui sistem deschis. Samsung estimeaza ca 90% din tot ceea ce produce va fi conectat la Internet pana la sfarsitul anului 2017 si a bugetat numai in acest an peste 100 de milioane de dolari in comunitatea sa de dezvoltatori dedicati mediului IoT.

Si Deutsche Telekom a venit cu o idee asemanatoare, la care au aderat imediat cateva zeci de companii. “Din cercetarile noastre, clientii nostri sunt interesati de astfel de locuinte conectate in proportie de pana la 80%. Ar putea plati, pentru un astfel de sistem complex, un abonament lunar de 5 sau 10 euro”, a declarat Holger Knoepke, vicepresedinte al DT, citat de BBC.

“Pentru ca Internet of Things sa fie un succes, trebuie sa fie deschis, open source. Orice dispozitiv, de pe orice platforma, trebuie sa poata fi conectat si sa poata comunica cu altele.” – Alex Hawkinson, CEO SmartThings

Se estimeaza ca abia in urmatorul deceniu vom asista la un adevarat boom in ceea ce priveste marimea si tipul de dispozitive conectate –, dincolo de echipamentele de uz personal sau cele din zona media, pentru a include o gama larga de aparate electrocasnice mari si mici, radiatoare, contoare inteligente, dispozitive medicale, incuietori pentru usi, pentru a ajunge la obiecte “neinsufletite” precum mobila si jucariile pentru copii. Firma de cercetare de piata Gartner sustine ca se asteapta sa vada o gama larga de echipamente casnice devenite “inteligente” – in ceea ce priveste obtinerea anumit nivel de detectare si inteligenta combinate cu capacitatea de a comunica. Rezultatul? O casa tipica de familie, intr-o piata matura, ar putea contine cateva sute de obiecte inteligente pana in 2022. In aceste conditii, companiile vor livra in perioada analizata peste 2 miliarde de dispozitive conectate la domiciliu, generand venituri de aproximativ, trageti adanc aer in piept, 446,6 miliarde de euro.

Daca tot au platit 3 miliarde de dolari pe Nest Labs, pentru celebrul termostat inteligent, cei de la Alphabet (adica Google) au considerat ca e nevoie totusi de un sistem de operare care sa sustina viziunea lor de casa inteligenta si IoT. Asa ca inginerii software au pus la punct Brillo OS, care are datoria de a conecta toate echipamentele din locuinta, de la masina de spalat la cosul de gunoi, evident si acesta cu putere de comunicare, dar si cu senzori de miros probabil. In plus, poti sa vorbesti cu Brillo (asa cum posesorii de iPhone fac cu Siri), intreband de exemplu daca mai e bere in frigider. Existand si optiunea ca frigiderul, parte din IoT, sa comande singur la un magazin online.