“Usturoi” vine la Bucuresti

Lume, lume! Joia aceasta, adica 10 iulie, se intampla un eveniment de exceptie: “Usturoi”, filmul prietenului nostru, Radu Bazavan, alias Groparu, are premiera bucuresteana, la Cinema City Sun Plaza, de la ora 19.00. Filmul este o comedie savuroasa despre aventura a doi copii din Salaj. “Usturoi” a avut premiera absoluta la Festivalul International de Film de la Cluj, unde a fost primit foarte bine. Premiera “Usturoi” are loc la initiativa Biz si Cinema City

 

Radu Bazavan 1Radu ne-a acordat un interviu si ne-a povestit cum s-a nascut acest film:

Cum ti-a venit ideea acestui film?

Prin 2007, eram la o bere cu prietenul meu din copilarie, Lucian Alexandrescu, un self-made-man care a prins visul american de un picior si care lucreaza in Miami in domeniul productiei video pentru nume sonore din showbiz (DJ Tiesto, Puff Diddy, Paul Van Dyk, David Guetta, Armand Van Buuren etc.). La o bere – ne vedeam cam o data la doi ani, si atunci eram nedespartiti – mi-a spus odata: “Cu tehnologia de astazi, poti turna un film cu o echipa extrem de redusa. Da-mi o idee buna si putem face si noi unul!” Avind blog de ceva ani, pot spune ca deja exersam in domeniul story-telling-ului; si tin minte ca multa vreme am vanat un subiect care sa-mi placa, sa fie pe gustul meu, sa fie “cinematografiabil”. In final, am reusit sa gasesc cea mai buna poveste acolo unde ar fi trebuit sa o caut de la bun inceput: in imaginatia mea. Am respectat cateva coordonate trasate de Lucian: sa fie in Transilvania noastra frumoasa, in zonele cele mai autentice, si sa fie cu copii: copiii plac oricui, greu dai gres cu ei. Si noi am avut doi prunci absolut geniali! Sebastian Topan, un actor desavarsit venit la noi cu cele mai bune recomandari, si Darius Stoica, pe care l-am cautat luni in sir si pe care am avut norocul sa-l gasim la doi pasi de noi: era fix ce ne trebuia noua pentru rol, dezghetat, telegenic, artist.

In ce fel e diferit de celelalte filme romanesti?

“Usturoi” aduce o culoare si un parfum care nu se regaseste in alte productii romanesti. Am cautat sa reprezentam universul rural ardelenesc original si sa incropim o poveste cat mai pitoreasca, HuckFinn-iana. Am incercat sa tinem productia cat mai aproape de ceea ce isi doreste publicul pe care-l tintim – cu glume de calitate, umor frumos, poante naturale, personaje cat mai individualizate, mai colorate si mai convingatoare, care nu pica in grobian, in artificial.
Am colaborat indeaproape cu Lucian Alexandrescu la fiecare etapa a scenariului, a productiei, a montajului. In multe aspecte, Lucian a fost necrutator: a taiat fara mila scenele lungi care nu spuneai nimic, a eliminat balastul, plus ca am cazut de acord ca fiecare replica trebuie sa spuna o poveste frumoasa, un calambur, un joc de cuvinte, trebuie sa puna spectatorul pe ganduri. Pentru un scenarist? Un cosmar frumos. Rezultatul? Un film gandit pentru generatia care navigheaza pe Internet pe 20 de site-uri concomitent, dar un film care place deopotriva spectatorilor de la 7 la 70 de ani. Cand ati vazut un film romanesc, produs in ultimii 20 de ani, la care sa poti merge cu copiii? Sau cu parintii? Sau un film la care bunicii sa-si duca nepotii?

Cat a costat productia acestui film?afis-usturoi-a3-buc

Inca ne este teama sa facem un calcul cu cat de mult am cheltuit din banii nostri (nu de alta, dar poate citeste si sotia mea interviul!), dar cred ca la momentul incheierii filmarilor depasisem destul de mult 50.000 EUR. Din banii nostri. Ulterior, asa cum aveam sa aflu de la Lucian, post-productia avea sa inghita si ea, ca o fiara nesatula, bani aproape lunar. Si acum, cand avem produsul final, tot mai cheltuim bani pe inscrierea la festivaluri – 50 de euro acolo, 80 de dolari dincolo… (noroc cu prietenii nostri de la TNT Express care ni-l livreaza gratis). Sa mai calculez noptile noastre? Lucian lucreaza zi lumina pentru clienti. Noptile face montaj la filme cu nume de legume. Eu am familie, am un job deloc usor la o companie de IT si scriu zilnic pe blog. Noptile mele le dedic, si eu, promovarii filmelor cu nume de legume. Chiar, oare cat costa 30 de luni muncite preponderent noaptea, pana la ore ambitioase?

Mai faci alt film?

Daca m-ati fi intrebat acum doi ani de zile, imediat dupa terminarea filmarilor, as fi raspuns fara sa ezit: NU. Dupa un minut, v-as fi cautat si as fi insistat sa schimbati raspunsul in DA. Da, ne dorim foarte mult! Deja am lasat la maturat cateva idei geniale de scenariu, si sunt convins ca cel putin citeva vor razbi la suprafata. Stiti cum? Ca usturoiul prin brazda…