Viitorul oraselor viitorului

Cresterea populatiei urbane aduce metropolele in fata unor provocari care cer solutii bazate pe noi tehnologii. Companii, autoritati, mediul academic si societatea civila incep sa colaboreze pentru construirea oraselor inteligente.

Cu cativa ani in urma, visul multora era sa traiasca intr-un oras cu internet broadband si acoperire WiFi (gratuita, bineinteles). A fost o implinire “organica”, un cincinal trecut pe neobservate aproape, de care nu ne mai miram nici macar in Micul Paris de la portile Orientului. Si totusi, la nivel macro, de birouri, investitori si vizionari cu picioarele pe pamant, o alta revolutie urbana sta sa erupa, bazata evident pe tehnologie si nu pe un primat al spiritualului, pentru ca tinerii hippioti americani de odinioara sunt azi politicieni si oameni de afaceri. “Suntem in pragul unui moment istoric pentru orase, tehnologiile se maturizeaza rapid pentru a contribui la imbunatatirea mediului, a sanatatii si a locuintelor. Ne referim la senzori, smartphone-uri si la acest boom al informatiilor digitale combinate cu software inteligent, un conglomerat tehnologic care va ajuta autoritatile locale sa ia cele mai bune decizii pentru comunitatile lor.” Asa si-a inceput primul discurs public oficial politicianul si omul de afaceri Daniel Doctoroff, cel care conduce Sidewalk Labs, noul startup al Google dedicat oraselor inteligente. Este noua “invazie” in realitatea concreta, fizica, a lumii noastre, a gigantului din Mountain View: companie de inovatii urbane. In ultimii doi ani, Google s-a extins masiv din zona online, punand la cale businessuri solide in robotica, aerospatial, casa controlata digital prin termostat, masina fara sofer si medicina, prin preluari de companii si investitii rapide.

Desigur, Smart City nu este un concept initializat de Google. Philips deja poate oferi o experienta bogata in domeniu (in special prin solutii complexe si revolutionare de iluminat), in timp IBM si Cisco se pot lauda cu businessuri consistente in ceea priveste contributia IT-ului la imbunatatirea vietii urbane: management al traficului in Stockholm sau prognoze meteo pentru tinerea sub control a alunecarilor de teren in Rio de Janeiro. Sunt proiecte la nivel macro, de control al infrastructurii urbane in metropole, in timp ce viziunea noului startup Google este mai degraba una indreptata la nivelul indivizilor, care sa permita un management al situatiilor aproape de cetateni. Concret, Sidewalk Labs isi propune dezvoltarea de platforme tehnologice la care oamenii se pot conecta pentru a gestiona consumul de energie sau alte obiceiuri cotidiene, cum ar fi transportul urban. Pe langa acestea, mai sunt vizate reducerea poluarii si a taxelor municipale, proiecte care vizeaza insa si parteneriate pe termen lung (cu mediul academic, cu autoritatile publice, companii), pe langa dezvoltarea de tehnologii proprii sau achizitii de tehnologii si companii, precizeaza si cofondatorul Google, intr-un interviu pentru “The New York Times”.

Philips Light Blossom

Philips Light Blossom are “petale” cu celule solare care absorb ziua lumina iar seara se strang si formeaza un boboc luminos

La Amsterdam, in Croatia sau in diverse statiuni iberice, Philips a implementat o serie de sisteme inteligente de iluminat, vizand in special managementul consumului de energie si bazandu-se pe anumite intervale orare, pe senzori de miscare sau control de la distanta. De asemenea, tot inginerii de la Philips au realizat un stalp de iluminat cu forma unei tulpini cu floare, Light Blossom. “Petalele” sunt echipate cu celule solare si in timpul zilei acestea absorb lumina necesara producerii de energie electrica. Seara “petalele” se strang si formeaza un boboc luminos. De asemenea, “petalele” pot fi puse in miscare de catre curentii de aer, astfel ca se valorifica si energia eoliana. Si asta nu este totul: stalpul de iluminat este dotat si cu senzori de miscare, astfel ca atunci cand cineva este in zona creste intensitatea luminii. Pentru zonele urbane, stalpul ecologic este proiectat astfel incat sa poata fi conectat si la reteaua locala. Pentru zonele din afara oraselor, stalpii functioneaza doar prin energia pe care o produc.

Dar cea mai recenta inovatie in domeniu o reprezinta parteneriatul dintre Philips si Ericsson pentru realizarea unor stalpi de iluminat dotati si cu infrastructura telecom. Proiectul este prezentat ca un nou model pentru orasele cu necesitati intense de comunicatii (infrastuctura broadband si acoperire GSM), dar combinat si cu iluminatul pe baza de tehnologie LED. Concret, noua oferta de stalpi de iluminat LED vine la pachet cu echipament Ericsson, operatorii telecom putand inchiria stalpii pentru a suplimenta acoperirea GSM, dar si banda de comunicatii internet, in anumite zone mai dens populate. Studiile efectuate la nivel urban au aratat ca aceasta noua infrastructura de iluminat poate aduce economii de energie de pana la 70% printr-un sistem de management inteligent. Aceasta idee de parteneriat a venit si de la prognoza socio-tehnologica care arata ca populatia oraselor creste cu 7.500 persoane/ora, iar traficul mobil de date se va mari de zece ori pana in 2019. In ceea ce priveste zona telecom, un astfel de sistem are avantajul ca reduce amplasarea dezordonata, aproape haotica in peisajul urban, atat de mutilat adeseori, al infrastructurii operatorilor. Si, nu in ultimul rand, iluminatul public in schema dezvoltata de Philips si Ericsson coloreaza o noua zona in ceea ce urmeaza a fi Internet of Things, acest puzzle global aflat inca la nivel de franturi necoagulate.

Desigur, una este sa vorbesti si sa proiectezi orase inteligente in UE sau SUA, alta e intr-o tara precum India. Si totusi, unul dintre cele mai ambitioase daca nu chiar futuristice planuri ale Smart City vizeaza orasul antic Ajmer, cu o populatie de 550.000 de locuitori, dar cu milioane de pelerini anual, fiind un important centru religios. In prezent, populatia are doua ore de apa la robinet pe zi, 130 de locuinte dintr-un total de 125.000 sunt conectate la sistemul de canalizare, exista doua semafoare, iar lista dezastrului urban poate continua. Aici vrea premierul Narendra Modi sa-si puna in aplicare planul unui oras de secol XXI, cu punct de finalizare 2022.

Ca si pe alte plaiuri, scepticii sunt numerosi si vocali, compatriotii vorbind de un proiect aflat undeva intre Neverland si Orwell. In orice caz, guvernul a pus la bataie cateva miliarde de dolari pentru transformare totala in Ajmer, unde traficul, sistemul energetic, scolile si spitalele, canalizarea si apa potabila urmeaza sa treaca prin management IT. “In antichitate, orasele erau fondate de-a lungul raurilor. In zilele noastre, de-a lungul autostrazilor, iar in viitor in functie de reteaua de fibra optica si infrastructura next-generation”, a declarat Modi in cadrul unei vizite la Casa Alba, citat de Washington Post. Cu acea ocazie, proiectul Smart City in India a configurat trei orase, intre care si Ajmer, corporatiile americane implicate in program avand in capul listei IBM si Oracle.