Antreprenori

Afaceri la inaltime8 min

05/10/2011 5 min read

author:

Afaceri la inaltime8 min

Reading Time: 5 minute

<p> <strong>Unii au nevoie doar de aer ca sa faca afaceri de succes. Sunt antreprenori care, privind spre cer, au descoperit oportunitati de business ancorate ferm pe pamant. Iata trei exemple de afaceri carora le prieste aerul tare al inaltimilor. </strong></p> <p>  </p> <p> Cu picioarele pe pamant, dar cu afaceri printre nori – este sintagma care-i descrie cel mai bine pe cativa dintre cei mai curajosi antreprenori romani. Au pornit de la o pasiune sau o idee inedita si au pus la punct, pas cu pas, toate detaliile unor businessuri care functioneaza impecabil. Pentru ca in aer nimeni nu-si permite sa greseasca de doua ori.</p> <p>  </p> <p> <strong>EXCLUSIVISM LA INALTIME</strong></p> <p> Dinner in the Sky inseamna exact ceea ce sugereaza numele – se poate lua masa la inaltime. Inventatorul conceptului este David Ghysels, un belgian care a lucrat multi ani in marketing si publicitate si care, la solicitarea unui client, un grup belgian de restaurante, a venit cu o solutie iesita din comun – o masa de restaurant ridicata la cativa metri deasupra pietei centrale din Bruxelles.</p> <p>  </p> <p> Impulsionat de succesul cu care a fost receptata ideea, David Ghysels impreuna cu alti doi parteneri, Frits Assmann si Stefan Kerkhofs, a perfectionat conceptual pana la cea ce este astazi, o platforma cu 22 de scaune, similare cu cele de la masinile de curse, echipate cu centuri de siguranta identice cu cele de la avion, cu singura deosebire ca au prindere in sase puncte, nu doar doua. Platforma este ridicata cu o macara la o inaltime de 50 de metri, in interval de aproximativ trei minute, dupa care este mentinuta de bratul macaralei in aer timp de cateva ore, cat dureaza evenimentul. De la vanzarea primei platforme in SUA in 2007, businessul a luat amploare.</p> <p>  </p> <p> La ora actuala, conceptul a fost exportat catre 36 de tari, Romania, cu lansarea din mai anul acesta, fiind una dintre ultimele din Europa. Conceptul a fost adus la noi de Ovidiu Barbier, inginer proiectant de profesie si de 15 ani proprietar al unei firme de proiectare. Acesta a aflat intamplator de idee dintr-o revista pe care a rasfoit-o pe avion in timpul unui zbor spre Bruxelles. I-a placut atat de mult incat l-a contactat imediat pe David Ghysels, cu care, dupa cateva discutii preliminare, a batut palma pentru a aduce in Romania Dinner in the Sky in baza unui contract de exclusivitate care se reinnoieste automat din trei in trei ani daca nu exista niciun incident si se respecta toate normele de siguranta.</p> <p>  </p> <p> Pretul de achizitie a fost de 200.000 de euro, la care s-au mai adaugat in jur de 70.000 – 80.000 de euro pentru logistica. Costurile de inchiriere a platformei se ridica la 16.700 de euro plus TVA. Din mai 2011 pana acum au fost organizate patru evenimente private si un eveniment corporate pentru Bergenbier. Date fiind semnalele din piata si precontractele semnate deja, el estimeaza ca ar putea organiza 20 de evenimente anul viitor, aproape jumatate din cat se organizeaza anual in Germania, tara unde platforma exista de trei ani si jumatate.</p> <p>  </p> <p> Acum trei ani, pasiunea pentru zbor ii unea intr-un proiect comun pe pilotul Marius Iordan si pe instructorul de motodeltaplan cu peste 3.000 ore de zbor si multiplu campion national Dragos Gheorghe, acestia infiintand scoala de zbor Acvila Team sub patronajul firmei Termotop Prod, detinuta de primul dintre cei doi. Cursurile de zbor reprezinta principalul serviciu oferit de aceasta scoala dotata cu patru aeronave cumparate in mai multe etape, toate fabricate de Air Creation, cel mai bun producator in domeniu.</p> <p>  </p> <p> Varful de lance al investitiei sunt doua aeronave Air Creation Tanarg, destinate atat scolarizarii, cat si pilotajului avansat. Celelalte doua aeronave, un model Clipper si un model Trek, sunt destinate agrementuui si zborului de scoala, fara a puncta performante deosebite dar avand toate caracteristicile unei exploatari rezistente, cu consum scazut de combustibil si fiabilitate mare. Din punct de vedere financiar, investitiile pentru aparate de zbor si echipamente de protectie au depasit 150.000 de euro. Costurile legate de locatia hangarului si spatiile anexe acestuia nu intra in aceasta investitie, fiind suportate la comun alaturi de alte firme, persoane fizice si asociatii care impart acelasi acoperis. Estimativ, numai in ceea ce priveste hangarul, cheltuielile depasesc 100.000 de euro, incepand cu costurile terenului si terminand cu constructia propriu-zisa. Factorul uman este insa determinant in acest gen de business, pentru ca este un domeniu in care nu poti gresi de doua ori.</p> <p>  </p> <p> Administratorii scolii incearca sa o aduca in marja de profitabilitate cat de curand insa sunt sceptici la ideea ca ar putea recupera vreodata investitia. Pentru moment le ramane satisfactia zborului si a propagarii acestui sport, care nu poate fi practicat fara minimum 25 de ore de zbor, in interval de aproximativ 3 luni, cu un cost aferent de circa 2.500 euro pentru 50 de ore de teorie si 25 de ore de zbor propriu-zis. Pentru avionul ULM  sunt necesare minimum 40 de ore de zbor si 50 de ore de teorie, costul ridicandu-se la 4.500 de euro.</p> <p>  </p> <p> Cand alti tineri  de varsta lor isi luau un Porsche cu care “sa se dea” pe Magheru, fratii Bogdan si Dragos Boeru isi cumparau un Cessna TP-206 D, parte a investitiei demarate in urma cu cativa ani langa aerodromul de la Clinceni. Totul a pornit de la pasiunea pentru parasutism, pe care si-au descoperit-o din copilarie, inspirati fiind de tatal lor, care a fost pilot militar.</p> <p>  </p> <p> In 2002, cei doi frati s-au inscris la cursurile de parasutism ale Aeroclubului Romaniei, iar un an mai tarziu plecau cu o bursa in Franta, unde ca activitate de weekend s-au inscris la un centru privat de parasutism. Acolo au avut posibilitatea sa practice sportul, dar au avut si primele contacte cu ceea ce inseamna acest business. Inspirati de ceea ce au vazut in strainatate, in 2006 fratii Boeru cumparau aproape 2 hectare de teren langa aerodromul de la Clinceni si demarau proiectul pentru ceea ce avea sa devina azi TNT Brothers, asociatie si scoala de parasutism. Investitia pentru punerea pe picioare a afacerii, pe care cei doi frati spera sa o recupereze in cinci ani, se ridica la 350.000 de euro, din care numai aeronava a costat 90.000 de euro.</p> <p>  </p> <p> Banii au fost directionati catre amenajarea hangarului unde se afla garat avionul, intretinut de Fabrica de Avioane de la Romaero, si catre amenajarea unei zone de bar. De asemenea, spatiul este dotat cu un sistem audio performant, beneficiaza de infrastructura proprie de apa si o sursa proprie de energie. Proiectul TNT Brothers a fost inspirit din toate locurile similare din strainatate pe care cei doi frati le-au vizitat.</p> <p>  </p> <p> Din 2003 pana in 2008, ei au sarit cu parasuta la cele mai mari drop zone-uri din Europa in Spania, Germania, Franta, Ungaria, Italia si de la fiecare au invatat cate ceva. De la francezi au invatat ca, pentru a fi rentabila, o astfel de afacere trebuie facuta la volum mare. Astfel, pentru eficientizarea activitatii, cei doi frati sunt acum in curs de a  achizitiona in leasing pe 12 ani o aeronava performanta, pentru care ar urma sa plateasca in jur de 8.000 de euro pe luna, costul total al aeronavei fiind de 1,8 milioane de euro. De la drop zone-urile din Germania au invatat cat de importante sunt rigoarea si siguranta.</p> <p>  </p> <p> Toate parasutele pe care le folosesc sunt echipate cu  sistem de deschidere automata (AAD). Acest aparat deschide parasuta de rezerva automat la o anumita inaltime, care sa permita ajungerea pe sol in deplina siguranta in cazul in care nu este folosita comanda manuala. Din iunie 2010 pana in prezent, TNT Brothers a avut 600 de clienti in tandem, au fost efectuate 800 de urcari cu avionul si 5.000 de lansari cu parasuta. Iar pana la sfarsitul acestui an ar urma sa mai fie facute in jur de 3.000 de urcari cu avionul.</p> <p>  </p> <p> Pentru derularea activitatii, TNT Brothers colaboreaza weekend de weekend  cu 20 – 30 de  persoane. Dintre acestea, 10 sunt instructori acreditati, cinci sunt persoane acreditate sa  impacheteze parasutele, iar doi sunt piloti. La intrebarea care apare invariabil in discutiile despre acest gen de activitate si anume “Cat de periculos este sa sari cu parasuta?”, cei de la TNT Brothers garanteaza ca un salt este mai putin periculos decat drumul pana la aerodrom si inapoi.  </p>

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE