Călătoria unei haine în economia circulară europeană 

Călătoria unei haine în economia circulară europeană 

Reading Time: 6 minute

Hala uriașă din Varna (Bulgaria) a centrului Humana People to People mirosea surprinzător de curat. Mă așteptam la un aer greu, industrial, dar am găsit un spațiu ordonat, aproape liniștit, unde zeci de oameni lucrau ca într-o coregrafie bine exersată. Aici, fiecare haină primește o nouă șansă, în cadrul unui proiect de economie circulară cu anvergură internațională.  

Sortarea se face în funcție de aproximativ  80 de categorii diferite, după cum ne-a explicat Kalin Kalcev, managerul centrului de sortare Humana People to People din Varna. Un angajat are nevoie de cel puțin trei luni pentru a deveni productiv și de aproape jumătate de an pentru a atinge performanța maximă. În jurul lui, angajați de toate vârstele, în salopete roșii, mișcau saci uriași de haine, trimiși aici din Italia, Germania, Austria, Franța, Suedia sau Portugalia. 

Centrul de la Varna, cu o suprafață de 13.500 mp și peste 180 de angajați, este unul dintre cele mai importante hub-uri logistice ale rețelei Humana People to People din Europa de Est. În fiecare zi, aproximativ 50 de tone de textile sunt sortate, iar la finalul anului se ajunge la peste 11.000 de tone procesate. 

„Din totalul hainelor, între 65 și 70% pot fi reutilizate, 25% merg către reciclare, iar restul – o proporție mică – sunt folosite pentru producerea de energie”, a explicat Karin Wallin, CEO-ul Humana Bulgaria. Ceea ce pentru mulți ar însemna un final pentru Humana e doar un nou început. 

În România, hainele din rețea ajung exclusiv prin magazinele Humana – aproximativ 40 la nivel național. Aici nu se colectează textile, dar fiecare articol cumpărat prelungește viața unui obiect vestimentar și sprijină o economie circulară în plină formare. „Ce nu se vinde se întoarce la Varna pentru o nouă triere și o altă destinație”, explică Mădălina Corciu, reprezentanta Humana People to People România. 

„Pentru noi, circularitatea nu este un trend, ci o chemare la schimbare”, a punctat ea în timpul vizitei. România contribuie astfel, prin componenta sa socială, la un lanț european care combină businessul sustenabil cu impactul social. În 2024, Humana România a vândut peste 5,5 milioane de piese vestimentare, ceea ce a condus la evitarea producerii a 23.000 de tone de CO₂ și la susținerea a aproximativ 300 de locuri de muncă. 

De la sortare la solidaritate globală 

O parte importantă din veniturile generate de vânzarea hainelor second-hand nu rămâne în Europa. „Fondurile obținute din rețea sunt direcționate către proiecte de educație, sănătate și dezvoltare comunitară în țările din Africa și Asia”, a explicat Karina Bolin, CEO-ul Humana People to People CEE. „Rețeaua noastră finanțează inițiative locale care sprijină agricultura sustenabilă, educația tinerilor și combaterea sărăciei. Practic, o haină cumpărată în România sau Bulgaria poate contribui la formarea unei școli în Malawi sau la susținerea unui centru medical în Angola.” Ea a subliniat că misiunea Humana nu este doar una economică, ci profund umană. „Scopul nostru este să lucrăm cu comunități întregi, nu doar cu indivizi. Îi ajutăm să-și construiască propriile soluții, să își schimbe viața și să devină independenți. Asta înseamnă People to People.” 

Pentru România, impactul direct este dublu: economic și educațional. Cu peste 40 de magazine și aproximativ 300 de angajați, Humana România este una dintre puținele organizații care promovează activ conceptul de modă circulară, dar și o cultură a consumului responsabil. Prin programe precum Humana Hub, lansat în 2025, compania a creat o comunitate de dialog și educație în jurul ideii de garderobă sustenabilă. 

Humana Hub este o platformă dedicată sustenabilității în modă, care conectează designeri, specialiști, influenceri și consumatori preocupați de mediu. În jurul unor tematici precum „Recreate your fit” sau „Care. Repair. Reuse.”, proiectul oferă ateliere și evenimente care transformă discuțiile despre modă într-un exercițiu de responsabilitate și inspirație. „Credem că deciziile bune se iau pe baza unor informații clare și a experiențelor împărtășite”, a spus Mădălina Corciu, PR & CSR Manager  la Humana România. „De aceea, investim în educație și în parteneriate cu școli și universități, pentru ca generațiile tinere să înțeleagă valoarea reutilizării.” 

Printr-un parteneriat cu Fundația Noi Orizonturi, Humana a contribuit la crearea primului manual despre modă sustenabilă din România – „Iubim sustenabilitatea în modă” – folosit deja în școli și universități. Humana colaborează și cu Universitatea Națională de Arte din București pentru a integra principiile modei circulare în formarea viitorilor designeri, oferindu-le acestora ateliere practice, materiale recuperate din centrele de sortare și mentorat, cu scopul de a dezvolta colecții care pun accent pe reutilizare și creativitate sustenabilă. În paralel, programul Repair by Humana promovează ateliere locale de croitorie și cizmărie, pentru ca oamenii să repare hainele, nu să le arunce. 

Ceea ce se întâmplă în Varna devine astfel o metaforă a circuitului complet al economiei circulare. De la sortare la reutilizare și educație, lanțul Humana arată că sustenabilitatea nu este doar o promisiune, ci o infrastructură în mișcare. 

Schimbare legislativă radicală 

Totul vine însă într-un moment de cotitură pentru industria textilă europeană. Noua directivă-cadru privind deșeurile, adoptată în 2025 de Parlamentul European, tratează pentru prima dată textilele ca pe o categorie distinctă de deșeuri, obligând toate statele membre să asigure colectarea separată și schemele de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR).  
Într-o Europă în care fiecare cetățean aruncă, în medie, 12 kilograme de haine pe an, iar în România peste 160.000 de tone ajung anual la groapa de gunoi, măsura este crucială. 

„Realitatea este că industria modei este una dintre cele mai poluante din lume”, a subliniat Karin Wallin. „Pentru producerea unei perechi de jeanși se consumă până la 10.000 de litri de apă, iar prelungirea duratei de viață a unei haine cu doar nouă luni reduce impactul asupra mediului cu 20%.” De altfel, hainele second-hand au devenit o necesitate, nu doar o opțiune sustenabilă. Într-o economie dominată de fast fashion și supraproducție, reutilizarea hainelor este una dintre puținele soluții concrete care pot reduce presiunea asupra resurselor naturale. 

În acest context, experiența Humana devine un exemplu practic pentru ceea ce urmează să devină normă la nivel european. Modelul său de business social, cu fonduri reinvestite și o infrastructură completă de sortare și redistribuire, oferă o perspectivă realistă asupra modului în care economia circulară poate funcționa în regiune. 

Centrul din Varna, conectat direct cu rețelele Humana din întreaga Europă, se aliniază deja cerințelor noii directive. Textilele sunt pregătite pentru reutilizare și reciclare conform definițiilor UE, nimic nu se aruncă, iar procesele sunt supravegheate riguros. „Fiecare articol are o destinație, fie că ajunge într-un magazin din Sofia sau București, fie că este transformat în material industrial. Nimic nu se pierde”, a spus Danail Petrov, Project Manager al centrului 3C Garden, responsabil cu partea de reciclare. 

Vizita la fabrica Humana din Varna a fost mai mult decât o incursiune într-un lanț de producție. A fost o lecție despre cum responsabilitatea poate fi industrializată, iar empatia – pusă în mișcare. Într-o lume copleșită de supraconsum, locuri ca acesta oferă dovada că soluțiile pentru o planetă mai curată nu se nasc doar din politici, ci și din gesturi simple: o haină donată, o piesă cumpărată cu sens, o decizie de a refolosi. 

De la București la Varna, hainele călătoresc printr-o Europă circulară, unde reciclarea și solidaritatea merg mână în mână. Și, poate, în acest flux continuu, învățăm că moda nu este despre a avea mai mult, ci despre a păstra mai bine.  

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 400 (15 noiembrie – 15 decembrie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.