Gabriela Alexandrescu, Salvați Copiii: „Investitorii au înțeles că fără o societate funcțională, nicio afacere nu rămâne solidă”

Gabriela Alexandrescu, Salvați Copiii: „Investitorii au înțeles că fără o societate funcțională, nicio afacere nu rămâne solidă”

Reading Time: 6 minute

Festivalul Brazilor de Crăciun, eveniment ajuns la cea de-a 25-a ediție, a devenit de-a lungul timpului un reper în zona filantropiei din România. În cele 24 de ediții de până acum ale Festivalul Brazilor de Crăciun au fost strânse fonduri de peste 10 milioane de euro, bani de care au beneficiat peste 250.000 de copii.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv, Organizația Salvați Copiii România, ne-a vorbit despre cum ar putea România să reducă ratele mari ale sărăciei educaționale și despre cum reușește să mențină interesul donatorilor într-o perioadă economică dificilă.

Cum a evoluat acest  Festivalul Brazilor de Crăciun în cei 25 de ani?

Educația este, de fapt, coloana vertebrală a unei societăți care vrea să rămână echitabilă. De la școală pornește totul: puterea de a înțelege lumea, de a o schimba, de a nu te lăsa înfrânt de neputință. Acolo unde educația lipsește, se instalează o formă de fragilitate care se transmite din generație în generație. Iar asta nu e doar o problemă a copiilor săraci, ci o problemă a noastră, a tuturor.

Festivalul Brazilor de Crăciun s-a construit, de la început, în jurul ideii că binele trebuie să prindă rădăcini acolo unde lipsesc șansele și că nicio comunitate nu poate fi puternică dacă lasă copiii în urmă. Proiectul a depășit, în timp, granițele filantropiei și, dincolo de imensa probă de generozitate și de empatia cu cauza copiilor vulnerabili, a devenit, cum spunem noi, polul de solidaritate al anului.

Pentru că despre asta este vorba și asta este marea reușită a acestui festival: aduce împreună oamenii de bine, fie ei designeri, artiști, oameni din companii, personalități publice, și facem astfel să fie vizibilă România care face bine și, astfel, se face bine.

Mai mult, prim-planul este dat educației și dezbaterii despre educație, în așa fel încât ea să fie asumată de societate, pentru că de accesul egal la școală al tuturor copiilor depinde în mod esențial sănătatea societății. Puterea vine din cunoaștere, în vreme ce sărăcia ucide educația.

De aceea, în primii ani am strâns fonduri și pentru dotarea bibliotecilor școlare și am dotat 102 biblioteci cu 76.000 de cărți. În ceea ce privește sprijinul direct oferit copiilor, acesta a crescut de la an. Sunt 272.127 de copii pe care i-am sprijinit activ, prin programe integrate, să meargă la școală, să mănânce o masă caldă pe zi, să aibă acces la cărți. V-am spus numărul exact, pentru că nu există aproximări: acești copii nu sunt niște anonimi, ci fiecare copil are un nume al lui, un chip al lui, o poveste de viață unică.

Bilanțul exact arată așa:

În cadrul celor 24 de ediții anterioare ale Festivalului Brazilor de Crăciun au fost strânse fonduri de 10.102.000 euro, de care au beneficiat activ 272.127 de copii, astfel:

• 197.238 de copii au primit sprijin socio-economic pentru familiile lor, precum și consiliere psihologică;
• 11.616 de copii au fost incluși în Grădinițe Estivale;
• 5.374 de copii au fost reintegrați în sistemul de învățământ prin Programul „A Doua Șansă”;
• 57.899 de copii au fost integrați în programele de educație de tip „Școală după Școală”;
• 102 biblioteci școlare au fost dotate cu 76.000 de cărți.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră cei 25 de ani de Festival al Brazilor de Crăciun?

Înseamnă în primul rând posibilitatea de a ne strânge laolaltă, cei care vrem să ajutăm, să contribuim la a face bine. Asta îmi spun mulți dintre susținătorii de cursă lungă ai Festivalului Brazilor de Crăciun, că au un loc în care să vadă cum fapta bună dospește și influențează în bine destine.

Înseamnă apoi consecvență, iar faptul că, an de an, acest Festival reușește să dea voce copiilor vulnerabili este o răsplată fantastică pentru anul greu care a fost. Dacă vreți într-o formulare mai succintă: înseamnă că se poate.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv, Organizația Salvați Copiii România

Și mai înseamnă speranță. Speranța că, indiferent cât de complicate sunt vremurile, solidaritatea nu dispare. Că oamenii buni continuă să se adune, să ofere șansa la educație acestor copii.

Care sunt planurile pe care le aveți în continuare pentru Festivalul Brazilor de Crăciun?

Primul plan este cel la care lucrăm acum de zor, cot la cot cu designerii care au început să dea formă brazilor unicat pentru ediția din acest an – să avem o ediție speciala, în care să ridicăm cortina care îi trimite pe copiii vulnerabili în anonimat și să le ridicăm vocea, încât sărăcia să nu mai fie o temă care ține doar de statistică.

Apoi, vrem ca acest Festival să devină un kilometru zero, dacă vreți, al unei noi dezbateri în jurul restabilirii dreptului egal și nediscriminatoriu al tuturor copiilor la educație, sănătate și viitor. E nevoie de un proiect asumat de societate, în primul rând. Apoi, vrem ca prin acest festival de solidaritate să arătăm și decidenților politici că societatea e cu un pas în fața lor, în ceea ce privește implicarea reală pentru sprijinirea copiilor vulnerabili.

România are una dintre cele mai mari rate ale sărăciei educaționale din UE. Cum poate România să reducă aceste rate?

Așa este, copiii români sunt printre cei mai vulnerabilizați de sărăcie. La nivelul Uniunii Europene, România se plasează pe locul trei în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul copiilor, după Bulgaria și Spania. Cel mai mic risc de sărăcie și excluziune socială îl înregistrează copiii din Slovenia, Cipru și Cehia, potrivit datelor Eurostat pentru 2024. Sărăcia are consecințe dramatice asupra accesului nediscriminatoriu la educație.

Mai mult de o treime (33,8%) dintre copiii români trăiau în continuare în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, peste media din Uniunea Europeană, de 24,2%. Vulnerabilitățile structurale generează inechitate crescută – copiii din mediul rural au un risc mult mai ridicat de sărăcie sau excluziune socială, de 41,7% (studiu Eurostat). De asemenea, situația copiilor ai căror părinți au un nivel scăzut de educație este dramatică: 75,8% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparație cu 5,9% dintre copiii ai căror părinți au studii universitare.

E important să înțelegem că în spatele procentelor sunt copii care riscă să piardă șansa de a-și construi viitorul. Vorbim despre copii care merg la școală flămânzi, fără caiete sau haine potrivite, copii care lipsesc pentru că drumul până la școală e prea lung sau pentru că trebuie să aibă grijă de frați mai mici. Această sărăcia educațională deschide un cerc vicios, copiii ai căror părinți au avut acces inegal la educație tind să repete destinul educațional al acestora. Este o dramă.

Soluția este în primul rând să avem o radiografie corectă a țării și a problemelor acestor copii. Apoi, e nevoie de politici sociale integrate, care să adreseze atât problemele și nevoile socio-economice ale familiilor, cât și incluziunea școlară și mai ales urmărirea fiecărui copil pe termen lung, să știi că el a rămas la școală, că nu e în risc de abandon, astfel încât intervenția și recuperarea să fie rapide.

Unul dintre obiectivele UE este reducerea semnificativă a sărăciei educaționale până în 2030. Cât de realist vi se pare acest obiectiv în contextul României?

Este un obiectiv realist, cu o singură condiție: să existe voință și consecvență. Ceea ce contează acum este să vedem că România iese din acest cerc al inerției, în care sărăcia educațională a devenit, pentru prea mulți copii, o moștenire nedreaptă transmisă din generație în generație.

Cum poate contribui Festivalul Brazilor de Crăciun la atingerea acestui obiectiv European?

Festivalul Brazilor de Crăciun contribuie, înainte de toate, prin puterea lui de a face vizibilă realitatea copiilor pentru care școala e un privilegiu. De 25 de ani, prezentăm educația nu ca pe o cauză, ci ca pe singura soluție de a rupe cercul sărăciei și de a reda copiilor demnitatea și speranța.

Este o platformă care transformă generozitatea individuală în acțiune colectivă și dă tonul unei conversații necesare despre responsabilitate. Într-o societate care așteaptă soluții de sus, festivalul arată că schimbarea poate porni și de jos, din implicarea oamenilor care aleg să nu rămână indiferenți.

Într-o perioadă economică dificilă, cum reușiți să mențineți interesul donatorilor și să asigurați continuitatea proiectului?

Să știți că e un calcul pragmatic: investitorii au înțeles că fără o societate funcțională, nicio afacere nu rămâne solidă. Altfel spus, de accesul la școală, de cunoaștere și de respectarea demnității fiecărui copil depinde și sănătatea mediului de afaceri.

Cred că ce mai contribuie este încrederea. Încrederea că fondurile se transformă în rezultate clare, că fiecare ediție a festivalului are impact și lasă ceva în urmă. Oamenii se implică atunci când văd consecvență și transparență, când știu că binele făcut ajunge exact acolo unde e nevoie. Festivalul Brazilor a câștigat această credibilitate în timp, prin fapte, nu prin promisiuni.

Credeți că în România s-a conturat o cultură solidă a filantropiei corporate și individuale? De ce?

Cred că încă nu putem vorbi despre o cultură solidă a filantropiei în România, dar putem spune cu siguranță că s-au făcut pași vizibili. Țara noastră este foarte diversă, cu realități sociale foarte diferite și probleme adânc înrădăcinate, iar acest lucru se reflectă și în felul în care oamenii aleg să se implice.

Totuși, vedem o evoluție clară: companiile și oamenii încep să înțeleagă că solidaritatea nu este doar un gest punctual, ci o formă de responsabilitate socială. Există o deschidere tot mai mare spre parteneriate pe termen lung, spre cauze asumate și rezultate măsurabile. E un semn că filantropia din România începe să capete consistență și maturitate.