Companiile din România nu au fost suficient ajutate din fondurile PNRR după pandemia Covid-19

Companiile din România nu au fost suficient ajutate din fondurile PNRR după pandemia Covid-19

Reading Time: 3 minute

Rezultatele unui audit realizat de Curtea de Conturi Europeană subliniază felul în care Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) susține mediul de afaceri din România, în paralel cu demersurile inițiate la nivel european pentru relansarea economică post-pandemie.

Studiul, desfășurat între februarie 2020 și aprilie 2025, a avut ca scop evaluarea eficienței reformelor și investițiilor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având la bază recomandările tematice formulate de Comisia Europeană în contextul semestrului european. Importanța acestui demers constă în necesitatea identificării unor soluții concrete pentru revigorarea sectoarelor economice afectate de criza sanitară, dar și în folosirea judicioasă a fondurilor europene pentru susținerea creșterii durabile.

Auditul Curții de Conturi a analizat documentația relevantă la nivel național și european, a intervievat autorități și factori implicați, concentrarea sa extinzându-se și asupra unor state membre din regiune, precum Bulgaria, Spania, Cipru și Austria, pentru o perspectivă comparativă.

În mod esențial, echipa de audit a evaluat dacă măsurile adoptate prin PNRR răspund punctual provocărilor structurale identificate anterior și dacă instrumentele de finanțare propuse pot fi replicate cu succes în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene.

Reforme și măsuri doar parțiale

La nivelul României, măsurile și reformele sprijinite de MRR acoperă doar parțial provocările complexe cu care se confruntă mediul de afaceri, așa cum au fost acestea prevăzute în recomandările europene.

Aproape jumătate dintre recomandările tematice au fost abordate marginal, iar nicio recomandare nu a fost acoperită integral. Progresul reformelor este marcat de întârzieri semnificative, doar o parte dintre acestea fiind implementate eficient până la finele perioadei de analiză. De altfel, multe dintre recomandările din 2019 și 2020 au fost puse în practică independent de sprijinul oferit direct prin MRR, subliniind rolul determinant al inițiativei la nivel național.

Rezultatele parțiale sunt explicate prin faptul că domeniul „mediului de afaceri” nu dispune de o definiție coerentă și unică la nivel european, ceea ce generează dificultăți suplimentare în corelarea metodologiilor dintre recomandările semestrului european și logica programatică a MRR.

Provocările structurale, precum reducerea poverii administrative sau stimularea investițiilor private, persistau încă dinaintea pandemiei, criza COVID-19 amplificând nevoia de soluții rapide. Totuși, implementarea reformelor a fost afectată de bariere administrative, politice și tehnice, iar monitorizarea progresului se dovedește esențială pentru evaluarea impactului real.

În acest context, Curtea de Conturi Europeană adresează patru recomandări autorităților naționale și europene: necesitatea unei acoperiri mai adecvate a provocărilor specifice fiecărei țări; dezvoltarea unui cadru clar de evaluare și raportare cu indicatori de performanță; evaluarea contribuției reale a măsurilor MRR la îndeplinirea recomandărilor europene, dincolo de bifarea formală a jaloanelor; și folosirea uniformă a termenilor de politică între diferitele instrumente europene de finanțare și monitorizare.

Pentru România, implementarea PNRR rămâne crucială sub supravegherea Curții de Conturi, fiind necesară o coordonare mult mai strânsă între abordarea recomandărilor europene, reformele naționale și aplicarea fondurilor europene pentru digitalizarea și creșterea competitivității mediului de afaceri. Concluzia principală a studiului reflectă oportunitatea și responsabilitatea de a transforma fondurile europene, gestionate prin mecanismele MRR și PNRR, într-un catalizator pentru inovare, dezvoltare durabilă și performanță economică reală.

Curtea nu doar constată, ci formulează recomandări clare pentru următorul ciclu bugetar european:

• • Definirea clară a domeniilor de politică – pentru ca „mediul de afaceri” să însemne același lucru în Semestrul European, PNRR și viitoarele instrumente financiare europene.
• • Corelarea reală dintre reforme și recomandările specifice fiecărei țări – nu doar formal, ci prin rezultate măsurabile.
• • Crearea unui cadru de evaluare a rezultatelor – nu doar a implementării legislative, ci a impactului în economie: cât s-a redus timpul pentru autorizații, câte IMM-uri au accesat finanțare, cum a evoluat rata investițiilor private.
• • Accelerarea reformelor până în august 2026, când PNRR trebuie finalizat integral – altfel, există riscul pierderii fondurilor sau al implementării superficiale.

Pentru România, miza este dublă. Pe de o parte, folosirea eficientă a fondurilor din PNRR pentru a construi un mediu economic predictibil și competitiv. Pe de altă parte, credibilitatea în fața Comisiei Europene, esențială pentru următorul buget european post-2027.