Frontiera ascunsă.  Când un pachet de țigări  devine marfă de contrabandă 

Frontiera ascunsă.  Când un pachet de țigări  devine marfă de contrabandă 

Reading Time: 6 minute

De la punctele de trecere supravegheate nonstop cu scanere, câini specializați și camere cu infraroșu până la drumurile din pădure folosite de cărăuși, contrabanda cu țigări rămâne o luptă de uzură la granițele României. Într-o vizită comună cu Poliția de Frontieră, Autoritatea Vamală Română și BAT România, am văzut cum arată acest front în 2025. Cu recorduri de capturi, metode tot mai inventive și echipe în alertă permanentă, România își joacă o parte din siguranța economică în vămi. 

Ciobănescul german de culoare neagră – Lord (de la Poliția de Frontieră Siret) – are 6 ani și o disciplină de parașutist. Este antrenat să detecteze tutunul ascuns, indiferent cât de bine e mascat în podele false, bagaje sau compartimente secrete. La fel ca Edac, cățeaua din dotarea Punctului de Trecere a Frontierei Sighet, Lord este un câine de serviciu antrenat timp de patru luni pentru o carieră care durează doar până la 7 ani. 

Fiecare semnal din partea acestor câini e tratat ca o alarmă de cod roșu. Iar numărul de descoperiri le dă dreptate. Contrabanda înseamnă rețele internaționale, fabrici ilegale, cărăuși, profituri uriașe și o presiune constantă pe umerii celor care păzesc granițele. În primele zece luni ale anului 2025, România a confiscat peste 186 de milioane de țigarete de contrabandă, cu o valoare estimată pe piața neagră de peste 172 milioane de lei, potrivit datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator în timp real al capturilor de țigarete ilegale din România. Este de trei ori mai mult decât în tot anul 2024. Contrabanda cu țigarete înseamnă, conform Codului vamal, introducerea sau scoaterea din țară a țigaretelor prin orice mijloace prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal. 

Cele mai mari capturi din acest an au fost realizate în regiunile Nord-Est (44,1 milioane de țigarete), Sud-Est (41,2 milioane) și Vest (27,4 milioane), zone tradițional vulnerabile la traficul ilicit, având în vedere proximitatea granițelor cu state non-UE, unde prețurile produselor din tutun pot fi de până la 3 ori mai mici. Potrivit datelor Stop Contrabanda, județele Suceava, Constanța și Timiș domină topul celor mai mari volume de capturi de țigarete destinate traficului ilicit în acest an. Combaterea contrabandei necesită eforturi susținute și o adaptare permanentă la un context în care rețelele de crimă organizată își diversifică permanent modul de operare și tacticile utilizate. Poliția Română de Frontieră dezvoltă proiecte menite să răspundă și să combată cât mai eficient traficul ilicit, iar BAT rămâne un partener de încredere în acest demers, susținând aceste eforturi prin donații de echipamente specifice și campanii de informare derulate la nivel național.  

BAT (British American Tobacco) contribuie direct la eficientizarea activității autorităților, prin donații de echipamente moderne care fac supravegherea frontierei mai rapidă și mai precisă, facilitând depistarea traficanților. Cea mai recentă donație se adaugă seriei de dotări oferite în ultimii ani Poliției Române de Frontieră, sprijin esențial în combaterea contrabandei. 

„Anul 2025 marchează un moment fără precedent în ceea ce privește amploarea traficului ilicit de produse din tutun. Capturile record și creșterea pieței negre peste media europeană arată necesitatea unei abordări coordonate între autorități, industrie și consumatori. Pentru a combate eficient acest fenomen, este esențial un cadru fiscal echilibrat și predictibil, corelat cu realitățile economice și care să nu stimuleze migrarea consumatorilor către piața ilicită. BAT România rămâne un partener activ al autorităților, contribuind cu expertiză, resurse și instrumente de monitorizare, precum platforma Stop Contrabanda – un exemplu concret de parteneriat public-privat pentru protejarea economiei și a siguranței comunităților”, a declarat Ileana Dumitru, director pentru afaceri externe al ariei Europa de Sud-Est la BAT. 

Echipamentele de scanare, endoscoapele și senzorii de densitate sunt completate de experiența ofițerilor care știu exact unde să caute. „Tigările sunt ascunse în lăcașuri speciale, sub podele, în plafonul microbuzelor sau în mobilier fals. Nu există un tipar”, a declarat subcomisarul de poliție Iulia Stan, purtător de cuvânt al Inspectorului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației.  

Potrivit studiilor Novel Research, piața neagră a țigaretelor a atins 12% în august – cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Media europeană este 9,9%, iar România rămâne în mod constant peste medie, în special în județele de graniță precum Suceava, Constanța sau Timiș.  

Cea mai mare captură –  o fabrică ilegală de tutun la Sibiu 

Inventivitatea contrabandiștilor e nelimitată. În 2025, s-au descoperit țigări ascunse în dulciuri, în piese de jucărie, în încălțăminte, ba chiar și în plăci de termosistem, într-un caz de peste 135.000 de pachete confiscate. “Anual, pierderile la bugetul de stat din contrabanda cu țigarete înseamnă cam 500 de milioane de euro. Cu această sumă s-ar reabilita cam 700 de kilometri de drum național”, punctează Ionuț Tănase, șef serviciu afaceri externe la BAT România. 

La granița de nord a României cu Ucraina (adică 366 km aflați în componența și supravegherea Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației), contrabanda nu e doar un concept, ci un fenomen care se întâmplă în fața ochilor. Prin punctul de trecere a frontierei Siret – punct strategic în lanțul de supraveghere – se înregistrează zilnic un trafic de până la 7.000 de persoane și 2.000 de vehicule. 

Despre cel mai spectaculos caz de contrabandă – cel de la Sibiu, din august 2025 – ne-a povestit comisarul Alexandra Găvan, șef Centru Informare și Relații Publice al IGPF. Într-o hală industrială din Șelimbăr, o fabrică ilegală de țigarete avea un întreg proces de producție, format din linie specializată în producția finală a țigărilor și linie completă de ambalare a țigărilor în  
pachete și cartușe. Au fost găsite atunci 23,3 milioane de țigarete și peste 61 de tone de tutun, paleți și baxuri conținând filtre de țigarete, aparat de detecție cu raze X, dispozitive de bruiaj și un dispozitiv de detectare a emisiilor de unde radio, precum și alte mijloace de probă. Gruparea transnațională implicată – cu membri din România, Moldova și Ucraina – avea o rețea completă: producție, ambalare, transport și distribuție. Prejudiciul a fost estimat la 188 de milioane de lei. 

Potrivit platformei StopContrabanda.ro, cele mai frecvente rute ale traficanților sunt granițele cu Ucraina, Serbia și Moldova. Cele mai uzuale metode includ ascunderea în plafonul vehiculelor, dubluri de compartimente, încărcături „mască” sau folosirea de drone și aparate de zbor mici pentru transportul transfrontalier. Brandurile cel mai des contrafăcute sunt Ashima, Compliment, NZ, Marble, Jin Ling, Minsk și Fast – țigarete fabricate fără autorizare sau în afara unui antrepozit fiscal, marcate fals sau nemarcate și vândute cu până la de trei ori mai puțin decât produsele legale. 

„Contrabanda cu produse din tutun continuă să reprezinte o provocare semnificativă la frontierele României, prin impactul direct pe care îl are asupra economiei naționale și asupra veniturilor bugetului de stat. În primele nouă luni ale anului 2025, polițiștii de frontieră au descoperit peste 63 de tone de tutun vrac, precum și alte cantități de tutun pentru pipă și narghilea, iar în urma unor acțiuni complexe, au fost destructurate două grupuri infracționale implicate în acest tip de trafic. Poliția de Frontieră Română acționează permanent pentru prevenirea și combaterea contrabandei, contribuind la reducerea pierderilor la bugetul de stat și la protejarea pieței legale”, a precizat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliție Cornel Laurian Stoica. 

În vizita la punctele de frontieră am mai învățat un lucru. Dacă Poliția de Frontieră stă în prima linie, acolo unde se opresc mașinile și se verifică documentele, Autoritatea Vamală preia firul mai departe — acolo unde e nevoie de controlul mărfurilor, al taxelor și al legalității economice. În lupta contra contrabandei, cele două structuri lucrează umăr la umăr: una oprește oamenii, cealaltă oprește marfa. 

„Combaterea contrabandei rămâne una dintre prioritățile majore ale Autorității Vamale Române. În fața unor rețele tot mai sofisticate, răspunsul nostru este modernizarea permanentă a infrastructurii de control, creșterea capacității operaționale și consolidarea cooperării interinstituționale. Prin proiectul național de securitate vamală, finanțat din fonduri europene și naționale, în valoare de peste 138.000.000 euro, dotăm birourile vamale de frontieră cu 31 de sisteme de scanare cu raze X și peste 300 de echipamente portabile, care vor permite verificarea rapidă și eficientă a mijloacelor de transport și descurajarea traficului ilicit”, a declarat Alexandru Bogdan Bălan, președintele Autorității Vamale Române. 

Stop Contrabanda, campanie comună BAT, Poliția de Frontieră, Autoritatea Vamală 

Platforma www.stopcontrabanda.ro este o inițiativă BAT care are scopul de a susține eforturile autorităților, prin centralizarea capturilor din întreaga țară, dar și de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu țigări asupra societății. Campania este desfășurată în parteneriat cu Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română. Campania Stop Contrabanda a fost lansată de BAT în 2017, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu țigări. 

BAT, cel mai mare jucător de pe piața tutunului din România, contribuie activ de peste 28 de ani la economia României, inclusiv prin activitățile de informare și sprijin direct al autorităților în combaterea comerțului ilicit. 

Este unul dintre cei mai mari contribuabili ai României. În 2024, compania a plătit la bugetul de stat circa  
11,5 miliarde de lei în taxe și accize, fiind al doilea cel mai mare contribuabil din țară. De la inaugurarea fabricii din Ploiești în 1996, investițiile BAT în România depășesc 500 de milioane de euro. 

Portofoliul BAT în România include în prezent toate cele trei categorii de produse care nu implică arderea tutunului, respectiv glo – dispozitivul pentru încălzirea consumabilelor din tutun sau plante–, dispozitive pentru vapat și produse moderne cu nicotină pentru uz oral. 

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 400 (15 noiembrie – 15 decembrie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.