Martin Wohlmuth, Fundația Erste: Stabilitate pentru viitor

Martin Wohlmuth, Fundația Erste: Stabilitate pentru viitor

Reading Time: 4 minute

Fundația Erste are o istorie care își are originile în 1819, fiind legată de prima bancă accesibilă tuturor. Erste înseamnă „primul”, fiind primul grup bancar din regiune, dar și un campion al inovației încă de la crearea sa.

Fundația Erste este acționar principal al Erste Group, având un rol central în menținerea independenței bancare, dar și în ample programe de sănătate financiară și democrație în Europa, după cum ne explică Martin Wohlmuth, membru al board-ului Fundației Erste.

Cine este Fundația Erste?

Este o poveste interesantă, ținând cont că multe bănci au fundații, dar noi controlăm banca. Ca să înțelegeți mai bine, trebuie să mergem înapoi cu vreo 270 de ani, la începutul secolului al XIX-lea, când oamenii se mutau în marile orașe, la începuturile industrializării, când bankingul era un privilegiu al bogaților, al familiilor regale, al industrialiștilor. Oamenii obișnuiți erau considerați „nefinanțabili”, iar asta era o problemă.

În acest context a apărut o idee în nordul Europei, în Anglia și în Germania de Nord, unde oamenii obișnuiți, meșteșugarii au spus: „Dacă nu vor să facă banking cu noi, îl facem singuri”. Așa au apărut asociațiile de economisire și împrumut, predecesoarele băncilor de economii de azi. Ideea asta a coborât din nord, iar Baptiste Weber (un preot catolic) și Bernhard Eskeles (un bancher) au decis să implementeze ideea și în Austria. Au fondat o asociație, au căutat bogații și nobilii din Viena și au fondat o bancă de economii, care este predecesoarea Erste. Au pus în statut un preambul magnific: „Nicio vârstă, niciun gen, nicio stare socială, nicio naționalitate nu ar trebui exclusă”.

A început în Viena, ideea s-a dovedit bună și s-a răspândit în vechiul imperiu. Am fondat bănci de economii independente și le-am predat comunităților locale. Asociația a fost împărțită în două entități. Operațiunile bancare au fost separate într-o societate pe acțiuni – banca. Cealaltă entitate a fost asociația, care astăzi este Fundația Erste.

La început, dețineam 100% din bancă. Apoi, prin achiziții și listare s-a diminuat controlul. Practic, suntem vechea asociație, fondată în 1819, acum acționari principali ai băncii. Până în 2005-2006, eram doar acționari, fără mijloace, cu datorii din majorări de capital. Andreas Treichl, CEO al Erste Group între 1997 și 2017, în prezent președintele Comitetului de Supervizare al Fundației, a avut viziunea de a a transforma asociația în fundație și de a-i da un scop: să folosească dividendele de la bancă și să le reinvestească în societatea civilă, în comunitățile unde activăm.

Am fost fondați în 1819 ca un fel de ONG ca să rezolvăm o problemă socială. De ce să n-o facem și acum, după 200 de ani? Am ales să ne concentrăm pe sănătate financiară, pentru că doar dacă oamenii sunt sănătoși financiar, societatea este stabilă și poate funcționa. Și asta funcționează doar într-o Europă democratică!

E o presiune mare să ții democrația vie, mai ales în aceste zile, dar și să poți menține independența financiară. Cum face Fundația Erste asta?

Controlăm peste 25% din acțiuni, ceea ce dă băncii un avantaj uriaș. Nu gândim în trimestre, gândim în decenii. Vrem dividende stabile și profit constant, dar mai ales vrem dezvoltare stabilă, așa că le permitem celor din conducerea executivă să gândească pe termen lung. În epoca managementului dictat de piețe, este un avantaj major. Avem impact în consiliul de supraveghere, alegând oameni cu mentalitatea noastră, nu din investment banking, ci oameni care gândesc pe termen lung și prioritizează prosperitatea pentru întreaga societate.

Sunteți totuși o afacere. Cum echilibrați responsabilitatea socială cu profitul?

Cred că e avantajul uriaș al băncii că ne are pe noi. Putem face lucruri pe care banca nu le-ar putea face niciodată. În România, de exemplu, avem BCR Social Finance. Fac afaceri cu oameni grozavi, dar nebancabili. Îi finanțăm, îi facem investibili. Am dat 1.500 de împrumuturi prin BCR Social Finance, cu un volum de 700 de milioane de euro.

Cum alegeți domeniile în care investiți ca jucător social?

Stăm în Viena, dar avem o rețea uriașă de ONG-uri în regiune, contact cu peste 6.500 de organizații care ne spun problemele. Avem oameni buni care aleg ce și unde să investim, cu responsabilitate locală. Vrem să creăm impact. Impactul e greu de măsurat, dar începem cu întrebările: „Care e problema? Care e soluția ideală și ce facem noi?” De obicei optăm pentru programe de 3 ani, cu controale care decid direcția. Nu poți măsura mereu în cifre cifre, dar nu facem nimic fără a urmări să producem impact.

Ați menționat impactul. Cum îl măsurați?

După cum am spus, măsurarea e dificilă, dar avem o definiție: ce efect vrem? Și vedem dacă e atins. Nu putem zice „Cumpărăm 10 ziare”, ci „Va fi presă liberă în Slovacia în 2028?”. Dacă da, am reușit. Dacă nu, am eșuat. Pe partea de social banking, măsurăm volumele și clienții. La ONG-uri, partenerii raportează calitativ ce s-a realizat. Nu dăm bani degeaba, vrem impact clar.

România e una din piețele cheie. Cum descrieți strategia actuală pentru România, din perspectiva fundației?

În România avem o strategie în trei părți. Social finance și social banking, împreună cu BCR Social Banking. Apoi, focus pe educație de afaceri, unde vrem să creștem. Sunt mii de oameni extraordinari în România cu idei minunate pentru problemele sociale, entuziaști, dar le lipsesc skill-urile. Avem programul Marc pentru a crește skill-uri financiare, manageriale și de comunicare în această zonă (capacity building).

Al treilea pilon ține de inițiativele culturale. Avem Tranzit, o rețea uriașă în CEE care susține inițiative locale în cultură și educație, inclusiv în România. De exemplu, la Bienala de la Veneția susținem pavilionul românesc cu doi artiști din rețeaua Tranzit.

#BizAustria2026 este un proiect editorial internațional marca Biz
Powered by Maresi Romania
Leading Partner: BCR
Partners: Julius Meinl, FREYWILLE, EXIMTUR

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 403 (15 februarie – 15 martie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.