Pensionarii sunt mai preocupați decât tinerii de reciclare

Reading Time: 3 minute

Pensionarii sunt mai preocupați de colectarea selectivă, comparativ cu tinerii, arată un studiu al companiei Reveal Marketing Research. Procentul ridicat al pensionarilor care manifestă o grijă mai mare față de mediu se poate explica prin tendința lor de a reutiliza materialele folosite, tocmai pentru a evita risipa. ”Pe de o parte, acest comportament poate fi corelat cu veniturile reduse și dorința de a maximiza fiecare resursă. Pe de altă parte, obișnuința de a păstra și a refolosi obiectele este o altă explicație pentru care pensionarii arată această grijă pentru colectarea selectivă.”, explică Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research.

Potrivit studiului, milenialii și tinerii profesioniști care, deși sunt cei care vor experimenta cel mai mult efectele încălzirii globale, nu sunt la fel de interesați de reciclare. Aceștia cad pradă percepției greșite că pericolul este unul îndepărtat.

Românii se arată dornici să recicleze (74%), arată studiul derulat de către Reveal Marketing Research. Multora le lipsesc, însă, mijloace adecvate pentru a face asta (35%). Pretențiile românilor din partea brandurilor încep și ele să crească, 43% nu se mulțumesc doar cu promisiuni și încurajări și își schimbă alegerea la nivel de produs, preferându-le pe cele din materiale reciclate.

Absența centrelor de depozitare sau a spațiilor speciale din apropierea locuinței reprezintă cel mai mare obstacol ce îi împiedică pe români să colecteze selectiv deșeurile (24%).

Brandurile: motor al educării eco-friendly

Tinerii profesioniști (88%) sunt de părere că brandurile au un rol important în educarea și încurajarea populației în direcția colectării selective. Atunci când vine vorba despre decizia de cumpărare, brandurile care utilizează materiale reciclate au un avantaj. Abordarea eco-friendly a unui brand cântărește drept factor de decizie în achiziție pentru respondenți, 43% dintre aceștia fiind influențați în mare și în foarte mare măsură de comportamentul responsabil și sustenabil al companiilor de pe piață.

În comunicarea de brand, companiile au avut mai mult succes în modelarea deciziei de cumpărare a tinerilor profesioniști (49%), comparativ cu segmentul familiilor moderne ce este într-o foarte mică măsură influențat de mesajele eco-friendly transmise (12%).

Cine sunt românii care colectează selectiv?

Seniorii pensionari (84%) și familiile moderne (76%) declară că selectează deșeurile în cea mai mare măsură.
Milenialii (61%), comparativ cu segmentul persoanelor în vârstă, reciclează cel mai puțin.

Principala modalitate de colectare selectivă a românilor o reprezintă recipientele special amenajate oferite de primărie, peste jumătate dintre respondenți optând pentru această opțiune. Seniorii pensionari (65%) apelează la aceste recipiente. Se observă importanța spațiilor puse la dispoziție în interiorul centrelor comerciale (hypermarket, supermarket, magazine, mall), deoarece aproximativ o treime dintre respondenti preferă să selecteze deșeurile aici, mai ales milenialii (38%). În schimb, cea mai puțin utilizată metodă de către respondenți este colectarea în saci negri de la REBU, colectarea fiind inclusa în prețul de achiziție (10%).

De ce nu sortează românii deșeurile?

Cea mai mare barieră (24%): lipsa unui spațiu destinat special în proximitatea locuinței.

Alte obstacole: distanța față de centrele de colectare – 12% dintre respondenți nu locuiesc în proximitate Milenialii nu reciclează – 21%.

Doar 4% dintre români consideră că reciclarea e un proces anevoios.

Doar 1% dintre români nu cred în beneficiul reciclării.

Soluții

Punerea la dispoziție în mod gratuit de către autorități a unor saci speciali și posibilitatea de a-i transporta la locul de colectare a deșeurilor ar încuraja românii să aibă un comportament mai responsabil (62%). Seniorii pensionari (74%) ar fi cei mai motivați să recicleze daca ar avea aceasta posibilitate. Penalitățile ridicate nu ar influența într-o mare măsură decizia de a colecta selectiv, astfel încât doar 8% dintre respondenti ar fi motivați de existența lor.

Studiul a fost realizat pe baza a 847 de interviuri online pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban. Perioada de colectare a datelor a fost 10-18 iunie 2020. Eroarea de eșantionare: ±3.4%.