Studiu: relevanța brandurilor

Golin România a analizat cum sunt percepute brandurile de către consumatorii români și ce tip de informații sunt relevante pentru ei, într-un studiu realizat la nivel național alături de compania de research iSense Solutions.

Consumatorii sunt interesați mai ales de mesaje utile și practice și de domenii precum sănătate sau economie, se informează în special de la televizor și de pe rețelele sociale, sunt două dintre concluziile cercetării.

Irina Roncea, Deputy Managing Director, Golin.

”Relevanța este cea mai importantă metodă de ascultare activă a vocii consumatorilor. Astfel, BrandRelevance, setul de instumente strategice create de Golin, funcționează ca o piatră de temelie în construirea strategiilor de comunicare, campaniilor consumer și corporate, mesajelor cheie, proiectelor cu influențatori etc.”, spune Irina Roncea, Deputy Managing Director, Golin.

Ce contează cu adevărat pentru consumatori?

Mesajele – pentru a atrage atenția – trebuie să fie în primul rând utile/practice (69%), informative (56%) sau amuzante/distractive (35%). Mai puțini români sunt interesați de informațiile inspiraționale (19%), surprinzătoare (18%), populare / la modă (10%) sau șocante (7%).

În ceea ce privește sursele de informare preferate de români, topul este condus de TV și rețelele sociale, urmate de site-urile de știri, site-urile companiilor și abia apoi de familie, prieteni sau colegi (word of mouth).

Andrei Cânda, Managing Partner, iSense Solutions

”Se confirmă și în România trendul global ‘screens take over people’, televiziunea și internetul fiind mai importante pentru consumatori decât oamenii din jur atunci când caută informații. Totuși, după TV și rețelele sociale, care domină clar preferințele românilor, există unele diferențe între urban și rural și chiar între sexe. Astfel, consumatorii din mediul rural se informează de la familie, prieteni și cunoștințe mai mult decât de pe site-uri. În același timp, femeile apelează mai mult decât bărbații la ‘word of mouth’, tendință similară și la nivel global”, afirmă Andrei Cânda, Managing Partner, iSense Solutions.

În 2017, românii au acordat atenție în special informațiilor din domeniile sănătate (66%), economie (64%), celor despre diverse produse achiziționate (59%), familie/prieteni 59%, DYI / video-uri / rețete culinare etc. (57%). În schimb, la nivel global, consumatorii au fost mai interesați de informațiile referitoare la politică (59%), divertisment (57%), de știrile despre vedete (55%) sau din domeniul economiei (49%).

De asemenea, studiul arată că anul viitor vor fi mai relevante pentru români informațiile din domeniile știință și tehnologie (51%), sănătate (50%) și din cel financiar (45%), în timp ce știrile despre vedete vor scădea în relevanță.

Trei categorii analizate: energie, tehnologie și cafea & ciocolată

În categoria energie, românii sunt de părere că brandul ideal ar trebui să fie de încredere, eficace și transparent, însă principalele branduri din această industrie sunt percepute mai degrabă ca fiind populare, eficace și esențiale.

Rezultatele sunt similare în categoria tehnologie, în care un brand ideal ar trebui să fie  de încredere, eficace, modern, inovator și transparent, însă principalele branduri din industrie punctează mai mult la capitolele popularitate, prestigiu, modern.

Situația este mai echilibrată în categoria micilor plăceri ale vieții. Românii consideră că brandul ideal de cafea sau de ciocolată trebuie să fie în primul rând popular, autentic și prietenos, iar principalele branduri se apropie de aceste așteptări, fiind percepute ca populare, autentice și de prestigiu.

Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru Golin și a inclus o etapă calitativă (interviuri etnografice), precum și o etapă cantitativă pe un eșantion de 500 de respondenți, utilizatori de internet din mediul urban și rural, cu vârsta 18-65 de ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro, în luna august 2017, și sunt reprezentative la nivel național. Rezultatele studiului au un grad de eroare de +/- 4,38%, la un nivel de încredere de 95%.