BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. Inflația va scădea abia în ultimul trimestru

BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. Inflația va scădea abia în ultimul trimestru

Reading Time: 4 minute

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al Băncii Național a României (BNR) a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.

Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Inflația a depășit nivelul prognozat

Rata anuală a inflației a crescut în iulie 2025 la 7,84%, de la 5,66% în iunie, iar în august a urcat la 9,85%, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie.

Efectele directe tranzitorii ale celor două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creșterea deosebit de amplă a prețului energiei electrice.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea mai mult decât s-a anticipat, mărindu-se în august la 7,9%, de la 5,7% în iunie. Analiza BNR arată că această evoluție reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Influențe suplimentare moderate au venit din mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în august 2025 la 8,5%, de la 5,8% în iunie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 5,7% în august, de la 5,1% în iunie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 5,6% în august, de la 5,3% în iunie 2025.

„Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflației pe un platou la finele trimestrului III și a descreșterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor„, se arată în comunicatul BNR.

PIB-ul dă semne de revenire

Activitatea economică și-a accelerat semnificativ creșterea în trimestrul II 2025, la 1,2%, după încetinirea acesteia la 0,1% în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire mai modestă a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipată.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB și-a stopat descreșterea în trimestrul II 2025, menținându-se la 0,3%. Cererea internă și-a accentuat însă pierderea de ritm, în condițiile în care dinamica anuală a formării brute de capital fix a reintrat ușor în teritoriul negativ, după saltul amplu consemnat în trimestrul anterior, iar cea a consumului gospodăriilor populației a înregistrat o nouă scădere, însă doar marginală.

„Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, se arată în analiza BNR.

În intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul au continuat să-și încetinească creșterea față de perioada similară a anului trecut, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un salt deosebit de amplu în luna iulie, iar producția industrială a înregistrat o creștere notabilă în termeni anuali.

În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor, reducându-se relativ mai modest față de trimestrul precedent. În aceste condiții, deficitul comercial s-a comprimat ușor în iulie în raport cu perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrâns consistent, inclusiv pe fondul evoluțiilor pozitive de la nivelul balanțelor veniturilor.

Impactul măsurilor fiscale

Implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie va antrena presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecția bugetară inițiată astfel în 2025 și accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce și la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent.

„Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv. Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum și războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE”, estimează BNR.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Foto: 367404459 © Iuri Gagarin | Dreamstime.com