BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50%

BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50%

Reading Time: 3 minute

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) întrunit pe 7 aprilie 2026 a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, precum și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Au fost menținute și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, se arată într-un comunicat al BNR.

Inflația nu se domolește până în iulie

Potrivit actualelor evaluări ale BNR, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației.

În același timp, progresul corecției bugetare inițiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate (cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste), și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.

Analiza BNR arată că rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) s-a redus în februarie 2026 la 8,3%, de la 8,6% în decembrie 2025, însă rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 8,1% în februarie 2026, de la 7,3% în decembrie 2025. În același timp, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 7,3% în februarie 2026, de la 6,8% în decembrie 2025.

PIB-ul a luat-o în jos

Activitatea economică s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după ce a scăzut cu 0,1% în trimestrul precedent (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire mai pronunțată a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată, potrivit analizei BNR.

Față de aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB s-a redus la 0,2% în trimestrul IV 2025, de la 1,7% în trimestrul III, în principal ca urmare a coborârii accentuate în teritoriul negativ a aportului variației stocurilor, dar și ca efect al contracției moderate în termeni anuali consemnate în acest interval de consumul gospodăriilor populației.

BNR estimează că rămân incertitudini asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent.

Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Foto: 226353943 @ Vlad Ispas | Dreamstime.com