BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an

BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an

Reading Time: 4 minute

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României întrunit pe 17 februarie 2026 a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, precum și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

De asemenea, au fost menținute și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Inflația va crește în T2, urmând să scadă abrupt în T3

Potrivit prognozei din Raportul BNR asupra inflației, ediția februarie 2026, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

Rata anuală a inflației va cunoaște apoi o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.

Analiza BNR arată că, totuși, rămân incertitudini asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Inflația a crescut cu 4,55 puncte procentuale în 2025

Potrivit analizelor BNR, rata anuală a inflației s-a înscris în debutul trimestrului IV 2025 pe o pantă lent descrescătoare, reducându-se în decembrie la 9,69%, de la 9,88% în septembrie, sub impactul scăderilor semnificative de dinamică consemnate în acest interval de prețul combustibililor și de prețurile LFO.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat însă să se mărească pe parcursul trimestrului IV 2025, până la 8,5% în decembrie, de la 8,1% în septembrie, pe fondul influențelor persistente venite din dinamica costurilor salariale și din nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, cărora li s-au alăturat cele decurgând din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice, precum și din creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro.

Pe ansamblul anului 2025, rata anuală a inflației s-a mărit cu 4,55 puncte procentuale (de la 5,14% în decembrie 2024), în principal ca urmare a efectelor directe tranzitorii exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a urcat în decembrie 2025 la 8,6%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a mărit la 7,3% în decembrie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 6,8% în decembrie 2025, de la 5,8% în decembrie 2024.

În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus marginal, la 9,62%, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în această lună pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO, iar rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5%.

Scădere economică pe final de an

Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9%, după ce a scăzut cu 0,1% în trimestrul III (variație trimestrială), în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1% în trimestrul IV 2025, după ce s-a mărit la 1,7% în trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia și-a încetinit astfel creșterea la 0,6%, de la 0,9% în 2024.

Evoluțiile în termeni anuali au fost relativ eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore în ultimele trei luni din 2025, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată. Astfel, în trimestrul IV 2025, vânzările cu amă­nuntul și-au accentuat declinul în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producția industrială a consemnat o contracție minoră, după ce s-a redresat întrucâtva în precedentele trei luni. Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a rămas consistent pozitivă în intervalul octombrie-noiembrie 2025, însă s-a redus considerabil față de trimestrul III, în timp ce variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit ecartul pozitiv față de cea a importurilor în octombrie-decembrie 2025, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul III 2025. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accentuat și mai mult contracția în termeni anuali în trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar ușor față de perioada similară a anului precedent, chiar și în condițiile înrăutățirii pronunțate a balanțelor veniturilor. Astfel, pe ansamblul anului 2025, deficitul balanței comerciale s-a comprimat ușor, iar cel de cont curent și-a temperat considerabil creșterea.

Foto: 367404459 © Iuri Gagarin | Dreamstime.com