Business Solidar

Ce greutăți au întâmpinat refugiații din Ucraina la accesul la servicii medicale în România

16 feb. 2023 3 min

Ce greutăți au întâmpinat refugiații din Ucraina la accesul la servicii medicale în România

Reading Time: 3 minute

Lipsa fondurilor pentru medicamente și investigații medicale, timpul limitat al medicilor de familie pentru consultațiile decontate de stat, precum și presiune financiară din ce în ce mai mare pe bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au dus la îngreunarea accesului refugiaților din Ucraina la asistență medicală.

La aproape un an de la invazia rusă în Ucraina, Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil (FONPC) alansat, în cadrul programului ”Help to Help Ukraine, un raport privind accesul refugiaților ucraineni la servicii medicale în România și o analiză a fondurilor alocate de către Guvernul României, Instituțiile Europene și Organizațiile Națiunilor Unite pentru sprijinirea persoanelor strămutate din Ucraina.

Concluziile raportului arată că serviciile medicale din România sunt greu accesibile pentru refugiații din Ucraina. Problemele principale cu care se confruntă refugiații sunt lipsa informațiilor, bariera lingvistică și dificultăți la înscrierea pacienților din Ucraina la medicii de familie din România.

Temerile medicilor de familie legate de decontarea cheltuielilor medicale, dar și teama lor de a nu fi acuzați de malpraxis în cazul unei recomandări eronate în lipsa dosarelor cu istoricul medical al pacienților, a dus la o presiune crescută pe Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) și la o suprasolicitare a sistemului de urgență 112.

“Accesul la serviciile medicale a fost extins pentru refugiaţii ucraineni care beneficiază de statutul de protecţie temporară. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în parteneriat cu Guvernul şi alţi parteneri, a identificat 24 de clinici de medicină de familie drept clinici care includ refugiaţi. Acele clinici sunt sprijinite cu limbaj de interpretare, înregistrare, trimitere şi sprijin financiar pentru înregistrarea refugiaţilor şi furnizarea de servicii.”

Avanti Coonghe, Expert în Comunicare și Raportare pentru Criza de Refugiați din Ucraina, Organizația Mondială a Sănătății (OMS)

CNAS nu a primit fonduri externe nerambursabile pentru asistența medicală a refugiaților

Potrivit raportului, România a făcut un efort foarte mare financiar fără a avea o bază sau un fond de rezervă care să acopere aceste costuri.

Pâna în luna noiembrie a anului trecut, din prevederea bugetară aprobată au fost alocate pe Case de Asigurări de Sănătate fonduri în valoare de 15.528.850 lei pentru asistență medicală acordată refugiaților în perioada martie-septembrie 2022. Finanțarea a fost, însă, asigurată exclusiv prin transferuri de la bugetul de stat către bugetul CNAS, prin intermediul Ministerului Sănătății.

În ceea ce privește vaccinarea copiilor, Raportul Guvernului privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022 menționează că 462 de copii ucraineni au fost vaccinați împotriva poliomielitei și alți 444 cu prima doză de vaccin împotriva rujeolei.

Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale atrag însă atenția că vaccinarea copiilor se poate face doar prin medicul de familie, iar în situația în care înscrierea nu este posibilă, nici vaccinarea nu se poate face.

Până în prezent, asistența acordată prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE se ridică la 443 de milioane de euro.

“Nu există fonduri specifice de la UE pentru programul de sănătate pentru a sprijini o țară anume. Dar există fonduri care au fost canalizate prin Fondul de Migrație și Integrare pentru Azil pentru sprijinirea persoanelor strămutate care au ajuns în diferite țări din UE. Aceste fonduri, desigur, nu sunt alocate pentru sănătate, educație, locuințe. Sunt pentru orice, iar statele membre trebuie să gestioneze și să le aloce zonelor, sectoarelor, care au mai mult nevoie.”

Isabel De la Mata, Principal Advisor for Health and Crisis Management, Comisia Europeană

Sub 1% din fondurile internaționale primite de România prin Planul Regional Pentru Refugiați coordonat de ONU au ajuns la organizații naționale (ONG și societate civilă). Doar 4,7% din fonduri au fost alocate pentru servicii medicale și sănătate în 2022.

ONU lansează Planul Regional Pentru Refugiații din Ucraina (RRP) pentru anul 2023, care va include un apel de proiecte pe sănătate pentru 11 parteneri din 42 de județe, anul trecut alocarea financiară coperind doar 12 județe. Targetul financiar al apelului este de 8 milioane de euro pentru sănătate și servicii medicale, sumă considerată insuficientă de către Pablo Zapata, reprezentant UNHCR în România.

FONPC este principalul interlocutor specializat al statului în vederea elaborării și redefinirii politicilor publice pentru asigurarea bunăstării copilului din perspectiva drepturilor copilului. Înființată în anul 1997, FONPC există cu și pentru membrii săi, aproximativ 100 de ONG-uri, și lucrează în strâns parteneriat cu donatorii, finanțatorii, cu autoritățile locale și naționale și organizații neguvernamentale, organizații internaționale, instituții europene, societatea civilă, comunitatea și cu alți actori implicați în promovarea respectării Drepturilor Copilului.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: