Finanțe

Crestere economica salvata de sport9 min

17/09/2012 6 min read

author:

Crestere economica salvata de sport9 min

Reading Time: 6 minute

<p> <strong>Pentru Brazilia, 2012 a adus primele vesti proaste din punct de vedere economic din ultimii ani. Dar investitiile in derulare pentru Cupa Mondiala din 2014 si jocurile</strong> <strong>olimpice din 2016 ar putea salva situatia.</strong></p> <p>  </p> <p> Cand spui Brazilia, spui samba, fotbal, plaja si carnaval. Numai ca, de cinci ani, statul sud-american este una dintre tintele favorite ale investitiilor straine, iar economia ei a sfidat criza globala. Potrivit primului studiu anual “Brazilian Attractiveness Survey”, realizat de Ernst & Young, cel mai mare stat din America de Sud a inregistrat un numar record de proiecte de investitii straine directe (ISD) in 2011, devenind a doua destinatie globala  pentru investitii ca valore, cu 63 de miliarde de dolari, o valoare tripla fata de cea de 19 miliarde de dolari inregistrata in 2007.</p> <p>  </p> <p> Anul trecut, SUA au continuat sa reprezinte cel mai mare investitor in Brazilia din punctul de vedere al numarului de proiecte (in crestere cu 43%, pana la 149), al valorii (12,4 miliarde de dolari) si al locurilor de munca create (35.195). Sectoarele economice din Brazilia care au prezentat de-a lungul timpului cel mai mare interes pentru investitorii din SUA au fost: tehnologia informatiei si comunicatiilor, industria prelucratoare, serviciile pentru afaceri si serviciile financiare.</p> <p>  </p> <p> Marea Britanie a urcat de pe pozitia a cincea la cea de a doua in anul 2011, cu 45 de proiecte si o valoare totala a investitiilor de 12,2 miliarde de dolari. Fluxul masiv de investitii straine a permis Braziliei sa aiba un deficit de cont curent masiv, de 52,6 miliarde de dolari in 2011 (2,12% din PIB). Dar vestile bune despre evolutia investitiilor straine in 2011 au fost deja acoperite de cresterea economica modesta de doar 2,7% inregistrata anul trecut. Modesta pentru Brazilia, desigur, in conditiile in care in 2010 avansul fusese de 7,5%. Ritmul de crestere s-a aflat la cel mai scazut nivel din 2003 incoace, dar analistii sunt de parere ca este vorba despre o evolutie ciclica normala, mai ales dupa varful din 2010. Iar nivelul ISD in primul trimestru al anului 2012 a fost semnificativ mai redus, cu intrari de doar 5 miliarde de dolari, fata de 23 miliarde de dolari investiti aceeasi perioada din 2011.</p> <p>  </p> <p> <strong>FRANA DELIBERATA?</strong></p> <p> Perioada de boom a economiei braziliene a fost construita pe doi piloni principali: materiile prime si consumul intern. Brazilia este un mare exportator de minerale (inclusiv tantal, un metal foarte rar folosit la telefoanele mobile) si materii prime brute (inclusiv cafea si zahar) in toata lumea, inclusiv in China.</p> <p>  </p> <p> Aceste exporturi sunt preluate de fabrici din toata lumea, care le transforma in produse finite ce sunt vandute in primul rand consumatorilor din  Europa si SUA, dar si in restul lumii. Si de aici a aparut “buba”: spectrul unei noi recesiuni in Statele Unite si in zona euro aparut in a doua jumatate a anului trecut, cumparatorii au inceput sa stranga cureaua, iar exporturile Braziliei nu au mai fost la fel de cautate, ceea ce a lovit industria din statul sud-american.</p> <p>  </p> <p> Tehnologia informatiilor si comunicatiilor si industria prelucratoare au fost sectoarele care au atras cele mai multe investitii straine directe in Brazilia in 2011, respectiv 105 si 94 proiecte ISD, urmate de serviciile pentru afaceri si produse de retail si de consum. Evolutia acestui din urma sector a fost determinata de cresterea puterii de consum a clasei de mijloc din Brazilia, aflata in continua expansiune.</p> <p>  </p> <p> Cresterea consumului si usurinta obtinerii creditelor au dus, de asemenea, la investitii in sectorul auto, creand cea mai mare piata din America Latina si a patra piata din lume. Dar autoritatile de la Rio de Janeiro au incercat sa “raceasca” economia, pentru a calma moneda nationala supraevaluata, si au ridicat ratele dobanzilor, ca sa reduca inflatia prin scaderea consumului pe credit. Iar planul guvernului pare sa fi functionat: brazilienii, deja speriati de evolutia economiei globale, si-au scazut cheltuielile de consum.</p> <p>  </p> <p> Toti acesti factori au adus la cresterea modesta din 2011 si la o estimare de 3,5% pentru 2012. Orice stat occidental ar fi mai mult decat fericit cu o astfel de cifra, dar este sub nivelul de care are nevoie Brazilia pentru a putea continua dezvoltarea tarii in ritmul din ultimii ani. “Brazilia trebuie sa caute acum alte zone de dezvoltare, pentru a continua procesul de diversificare si pentru a se proteja de volatilitatea specifica pietelor globale de materii prime. Investitiile in proiecte industriale, precum infrastructura, alaturi de o cultura puternica a antreprenoriatului vor contribui la o reorientare de la materii prime catre bunuri prelucrate”, se arata in raportul Ernst & Young.</p> <p>  </p> <p> <strong>AJUTOR SPORTIV</strong></p> <p> Totusi, salvarea economiei braziliene ar putea veni tot de la fotbal, ajutat insa si de alte sporturi. Si asta pentru ca statul sud-american se afla in fata unei duble sportive istorice: gazduirea Cupei Mondiale de fotbal din 2014 si a Jocurilor Olimpice din 2016. La aceste doua evenimente planetare se adauga planul de a investi aproape 500 de miliarde de dolari pentru autostrazi si alte proiecte de infrastructura care sa aduca economia la un nou nivel. Guvernul a anuntat recent o investitie de 69 de miliarde de dolari pentru imbunatatirea sistemului de transporturi pana la finele anului 2014, nu neaparat legata de evenimentele sportive pe care le va gazdui tara.</p> <p>  </p> <p> Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Sao Paulo in 2009, investitiile in infrastructura pentru Cupa Mondiala din 2014 vor totaliza circa 18 miliarde de dolari, iar pentru Olimpiada 15 miliarde de dolari. Costurile  sunt mai mari pentru Cupa Mondiala fiindca meciurile se vor desfasura in nu mai putin de 12 orase din Brazilia, in timp ce Jocurile Olimpice vor fi concentrate in zona Rio de Janeiro.</p> <p>  </p> <p> In ceea ce priveste impactul direct si indirect al acestor evenimente sportive asupra economiei braziliene, estimarile depasesc 120 de miliarde de dolari, din care 51,1 miliarde de dolari reprezinta impactul JO, iar 70 de miliarde de dolari ar fi impactul Cupei Mondiale de fotbal. Analistii considera insa aceste cifre ca fiind mult prea optimiste. Potrivit lui Bruno Reis, director executiv al biroului brazilian al companiei de consultanta Exclusive Analysis, 42% din investitiile pentru Cupa Mondiala din 2014 vor fi realizate de guvern, iar 58% de sectorul privat. Principalul beneficiar va fi industria turismului. Ministerul de resort din Brazilia estimeaza ca 1,4 milioane de turisti viziteaza anual Rio de Janeiro, iar intrecerile de fotbal si Olimpiada ar trebui sa creasca aceasta cifra la 3,3 milioane de persoane.</p> <p>  </p> <p> Pentru toata Brazilia, tinta este de a dubla numarul de turisti, de la 5 la 10 milioane anual. Cupa Mondiala ar urma sa genereze venituri de aproape 3 miliarde de dolari pentru industria turistica braziliana. “Circa 12.000 de camere noi de hotel vor fi date in folosinta pana in 2015, iar 5.400 dintre ele sunt deja in constructie”, afirma Eduardo Paes, primarul din Rio. Dar lucrarile pentru cele doua evenimente sportive majore mai aduc un beneficiu: scad rata somajului. Turismul, constructiile, sectorul energetic, IT, telecomul sau serviciile financiare vor beneficia de un adevarat boom al locurilor de munca. Exclusive Analysis apreciaza ca numai Jocurile Olimpice vor duce la crearea a 120.000 de noi locuri de munca anual, pana in 2016, iar Ministerul Sportului estimeaza ca alte 130.000 de locuri de munca pe an vor continua sa apara pana in 2027.</p> <p>  </p> <p> <strong>EMOTII LA CONSTRUCTIE</strong></p> <p> Fantezia fotbalistilor brazilieni este celebra, dar nu de putine ori nationalei “cariocas” i-a lipsit soliditatea in aparare. Poate tocmai de aceea exista preocupari legate de stadiul pregatirilor pentru Cupa Mondiala si Jocurile Olimpice. O imagine destul de clara asupra situatiei o are, potrivit Reuters, compania Odebrecht, conglomeratul brazilian care construieste stadioanele pentru Cupa Mondiala, dar si parcul si satul olimpic, precum si alte proiecte pentru JO 2016. Din nou, grijile sunt legate mai degraba de competitia fotbalistica, care nu numai ca este mai apropiata, dar implica si eforturi logistice mai mari, avand in vedere imprastierea lucrarilor in 12 orase raspandite pe un teritoriu imens.</p> <p>  </p> <p> Sigur, si inaintea Olimpiadei de la Beijing, din 2008, si a Cupei Mondiale din Africa de Sud, in 2010, ba chiar si pentru Londra 2012 au existat temeri legate de terminarea la timp a lucrarilor. In cele din urma, lucrurile s-au desfasurat normal. Problema este ca in Brazilia cele doua competitii vin una dupa alta intr-o tara care a avut mereu probleme in executarea proiectelor mari de infrastructura.</p> <p>  </p> <p> Desigur, brazilienii se apara spunand ca intarzierile au aparut in principal ca urmare a insistentei autoritatilor de a face lucrurile planificat, ca la carte si cu estimari clare de cost inainte de inceperea lucrarilor. Dar numai modernizarea legendarului stadion Maracana va costa aproape 500 de milioane de dolari, cu aproape 50% mai mult decat se estimase initial, unele voci sustinand ca ar fi fost mai ieftin ca stadionul sa fie daramat si reconstruit de la zero. Statul sud-american a avut o experienta negativa din cauza lipsei de planificare cu ocazia Jocurilor Panamericane, desfasurate la Rio in 2007, cand bugetul a fost depasit de circa sase ori. Pana una-alta insa, lucrarile de constructie continua in toata Brazilia, iar statul sud-american are persp</p> <p>  </p> <p> ective pozitive pentru urmatorii ani. Banca centrala a tarii a anuntat la inceputul lunii mai ca estimeaza pentru economia braziliana cresteri de 3,22% in 2012 si de 4,3% in 2013, ambele valori in usoara crestere fata de estimarea precedenta. Deci, se pare ca motivele de a dansa samba pe plaja nu vor disparea prea curand.</p>

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE