Cresterea economica a ECE, foarte inegala

Europa Centrala si de Est (ECE) a inceput bine anul 2015. Susţinuta de revenirea cererii in zona euro si de lichiditatea masiva datorata politicii de relaxare cantitativa a Bancii Centrale Europene, cresterea economica a ECE a surprins pozitiv, dar nu in aceeasi masura peste tot. In timp ce in Europa Centrala s-a consolidat, in Turcia cresterea ramane inca fragila, iar in Croaţia si Serbia – imprecisa. Aceasta este una dintre concluziile celui mai recent raport trimestrial “CEE Quarterly”, care este publicat in fiecare trimestru de catre UniCredit Economics & FX Research si este dedicat activitaţii economice din regiune. In acelasi timp, Rusia si Ucraina s-au afundat si mai adanc in recesiune, in condiţiile in care prabusirea preţurilor materiilor prime a fost accentuata de tensiunile geopolitice dintre cele doua ţari si de sancţiunile aplicate Rusiei.

In pofida peisajului global in general pozitiv, performanţele privind cresterea economica in diferite sub-regiuni din Europa Centrala si de Est sunt tot mai divergente atunci cand vine vorba despre rezultatele din primul trimestru din 2015. Noile state membre UE din Europa Centrala au beneficiat de cea mai mare crestere economica datorita integrarii mai accentuate cu zona.

Sub zona EU-ECE include statele baltice, Bulgaria, Cehia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria.

Spre deosebire de trecutul recent, de data aceasta revenirea cresterii economice a avut o baza mai larga, cu investiţii fixe in crestere pe fondul perspectivelor economice mai bune si un consum privat care, in sfarsit, a inceput sa isi revina, pe fondul imbunataţirilor survenite pe piaţa muncii, a cresterii venitului real si a diminuarii procesului de dezintermediere financiara aparut dupa criza financiara globala din 2008. Ca rezultat, este de asteptat ca ritmul de crestere economica sa se consolideze, in medie, la peste 3% si ca aceasta sa devina mai sustenabila si mai puţin dependenta de cererea externa.

“Sub-zona statelor membre UE din ECE beneficiaza, de asemenea, de lipsa aproape totala a dezechilibrelor macroeconomice. Nu exista risc de deflaţie, conturile curente sunt echilibrate sau pe surplus, deficitele fiscale sunt bine ancorate la mai puţin de 3% din PIB si sistemele bancare locale, deţinute intr-o mare masura de straini, sunt bine capitalizate si lichide”, a declarat Lubomir Mitov, economist sef pentru Europa Centrala si de Est al UniCredit. “Din acest motiv, percepţia pieţelor este ca riscurile sunt scazute, iar flexibilitatea politicilor este mai mare decat oriunde in alta parte, nefiind necesare ajustari fiscale suplimentare sau doar unele foarte mici”, a mai spus Mitov.

Dimpotriva, pentru Serbia si Croaţia politica fiscala va ramane o piedica pentru cresterea economica, ambele avand un deficit fiscal de ordinul a 5% din PIB si o datorie guvernamentala de mai mult de 80% din PIB. Ca membra a UE, Croaţia a promis sa isi reduca deficitul fiscal in cadrul procedurii UE de deficit excesiv, in timp ce Serbia s-a angajat la o ajustare fiscala semnificativa in cadrul acordului stand-by cu FMI. Nivelul mai redus de integrare si un climat investiţional mai puţin propice, cumulate cu politici fiscale restrictive, vor impiedica Serbia si Croaţia sa beneficieze de revenirea din zona euro in aceeasi masura in care o vor face ţarile UE-ECE. Analistii UniCredit se asteapta, chiar si in aceste condiţii, ca in acest an Croaţia sa iasa din recesiune. Si Serbia ar trebui sa reinceapa sa aiba crestere economica, insa ritmul expansiunii economice va ramane modest, la mai puţin de 1%. Afectata de incertitudinea politica, volatilitatea crescuta a pieţei si a exporturilor lente, cresterea economica a Turciei va incetini.

Rusia si Ucraina vor ramane in recesiune in acest an ca rezultat al unei combinaţii intre preţurile scazute pentru materii prime, rigiditatea structurala si conflictul din estul Ucrainei. Totusi, perspectivele economice sunt destul de diferite pentru fiecare ţara in parte. In Ucraina, PIB-ul real pare ca va scadea, cel mai probabil, cu pana la 12-13 procente, iar orice revenire depinde de asigurarea unor finanţari oficiale si de obţinerea unei soluţii negociate durabile in estul ţarii. In Rusia, recesiunea este foarte probabil sa fie mai superficiala, dar, pe de alta parte, mai indelungata. Aceasta situaţie reflecta nu numai stabilizarea preţurilor petrolului si a rublei, dar si reacţia intarziata la scaderea cererii. In acelasi timp, perspectivele unei reveniri economice par zadarnicite de slabiciunile structurale indelungate si de consecinţele sancţiunilor internaţionale.

In final, riscurile raman destul de consistente, arata raportul UniCredit. Unele dintre acestea vor afecta intreaga regiune ECE, iar altele vor avea un impact mai limitat. Printre riscurile globale, importante pentru regiune sunt: o incetinire potenţiala a cresterii in Europa si impactul cresterii ratelor Fed, in perioada urmatoare. O reincepere a conflictului in Ucraina si o iesire dezordonata a Greciei din UE sunt doua evenimente de risc cu un impact mai limitat. “Consideram ca probabilitatea unei incetiniri economice in Europa este scazuta, dar suntem de parere ca pieţele tind sa subestimeze impactul potenţial al modificarii ratelor Fed asupra apetitutului global pentru risc si fluxurilor de capital catre pieţele emergente”, a declarat Lubomir Mitov. Efectul cresterilor ratei Fed va fi mult mai nuanţat si va fi diferit in funcţie de vulnerabilitatea macroeconomica a fiecarei ţari.

O posibila intensificare a conflictelor din Ucraina sau o iesire dezordonata a Greciei din UE vor avea cel mai probabil un efect de contagiune relativ limitat, dincolo de ţarile direct implicate. Reintensificarea ostilitaţilor in Ucraina ar afecta doar Rusia si Ucraina, daca nu vor aparea intreruperi ale alimentarii cu gaze naturale. Un Grexit va afecta schimburile comerciale ale ţarilor invecinate, insa un impact mai mare ar trebui impiedicat prin protejarea subsidiarelor locale ale bancilor grecesti.