De ce electroliții au devenit parte din rutina zilnică

Reading Time: 5 minute

Românii sunt tot mai atenți la cantitatea de sare adăugată în farfurie, însă consumul total se menține, potrivit estimărilor specialiștilor, la aproape dublul nivelului recomandat de Organizația Mondială a Sănătății

Cea mai mare parte a sodiului provine, de fapt, din alimente, nu din solniță. În paralel, în zona de wellness se conturează o tendință aparent contrară: electroliții sub formă de pulberi și tablete efervescente, asociați până de curând mai ales cu sportivii și persoanele active, intră în rutinele zilnice de frumusețe și stare de bine. Coral Club, producător de suplimente alimentare, explică în ce situații electroliții pot fi relevanți și când un simplu pahar cu apă este suficient.

Din sala de sport în rutina zilnică

Pe măsură ce hidratarea a devenit o preocupare tot mai prezentă, cuvântul „electroliți” a intrat și el în vocabularul cotidian. Termenul desemnează minerale precum sodiul, potasiul și magneziul, pe care organismul le primește și prin alimentația obișnuită, dar a căror prezență este urmărită cu atenție mai ales în sport. O evoluție similară a avut creatina. În urmă cu zece ani, acest supliment era cumpărat în principal de bărbații care frecventau sălile de fitness. Astăzi, în anumite rețele de retail, 72% dintre cumpărători sunt femei, iar vânzările au crescut cu 200% într-un singur an. Industria frumuseții urmează aceeași direcție: conceptul de „frumusețe din interior” câștigă teren și în România, iar hidratarea devine parte din rutina zilnică. O pulbere sau o tabletă efervescentă își găsește astfel locul dimineața, alături de serul pentru piele.

În sport, pierderile de minerale prin transpirație sunt relevante, însă nu există o măsură universală: concentrația de sodiu din transpirație poate varia de câteva ori de la o persoană la alta, situându-se aproximativ între 20 și 80 mmol/l. Prin urmare, ceea ce este potrivit pentru o alergare de lungă durată nu răspunde neapărat nevoilor unei persoane care își petrece ziua la birou. Mențiunea „electroliți” de pe ambalaj spune mai puțin decât compoziția efectivă a porției recomandate. Aici apare paradoxul: dacă românii consumă deja prea multă sare, de ce mai discutăm despre electroliți? Răspunsul se află în compoziția produsului și în proporția dintre minerale.

Sarea și electroliții între beneficii și riscuri

Rolul sodiului. Sodiul este un electrolit prezent în mod natural în organism și în alimentație. Atunci când pierderile de lichide și minerale prin transpirație sunt importante, strategia de hidratare poate include electroliți, în funcție de durata efortului, condițiile de mediu și particularitățile fiecărei persoane. În acest caz, obiectivul este menținerea echilibrului hidric și mineral, nu obținerea unei creșteri garantate a performanței.

Riscul excesului. Conform estimărilor specialiștilor în sănătate publică și datelor citate de organizațiile pentru protecția consumatorilor din România, consumul mediu de sare ajunge la aproximativ 10–12 g pe persoană pe zi [sursă de confirmat: INSP / ANPC], față de limita maximă de mai puțin de 5 g recomandată de OMS. Aportul este, așadar, de aproximativ două ori mai mare decât nivelul recomandat. România nu reprezintă o excepție: 52 dintre cele 53 de țări din Regiunea Europeană a OMS depășesc această limită. Dincolo de sarea adăugată la masă, o sursă importantă de sodiu o constituie alimentele procesate și semipreparatele: mezelurile, conservele, gustările sărate, produsele de panificație și supele instant. Problema nu este doar cantitatea de sare pe care o adăugăm, ci și cea deja prezentă în alimente, cel mai adesea sub forma sării de bucătărie obișnuite, care furnizează sodiu, nu și potasiu.

Aportul de potasiu, adesea insuficient. Un alt aspect important este aportul de potasiu. Potrivit estimărilor specialiștilor, o proporție semnificativă a populației adulte din România nu atinge nivelul recomandat de OMS. În ianuarie 2025, OMS a recomandat pentru prima dată înlocuirea sării de masă obișnuite cu substituenți de sare care conțin potasiu. Recomandarea marchează o schimbare de perspectivă în sănătatea publică: de la simpla reducere a sodiului la înlocuirea unei părți din acesta cu potasiu.

„Electroliții, precum sodiul și potasiul, au roluri importante în menținerea echilibrului hidric și în funcționarea normală a organismului. Necesarul lor depinde de alimentație, de nivelul de activitate fizică și de condițiile de mediu. În situații precum transpirația abundentă sau efortul fizic prelungit, pierderile de apă și electroliți pot crește. Totuși, pentru majoritatea persoanelor, în condiții obișnuite, o alimentație echilibrată și consumul adecvat de apă sunt suficiente. Suplimentarea nu trebuie privită ca o necesitate universală.”

Mariana Constantin, medic specialist medicina generală și pediatrie, distribuitor independent Coral Club

„Timp de douăzeci de ani, conversația publică despre minerale s-a concentrat în mare parte pe reducerea consumului de sare. Dar aceasta este doar o parte a imaginii. Astăzi, vorbim tot mai mult despre electroliți, inclusiv în afara sportului, însă este important să nu înlocuim o simplificare cu alta. La Coral Club, ne dorim să contribuim la o conversație mai informată despre hidratare și obiceiurile zilnice. Mesajul nostru nu este «adăugați electroliți», ci «înțelegeți echilibrul și nevoile reale ale organismului».”

Cristian Constantin, Director al Diviziei Europa Centrală, Coral Club

Contexte în care cresc pierderile de lichide și minerale

Proporția dintre minerale este importantă, însă contextul contează în egală măsură. Necesarul de lichide și minerale se modifică în funcție de intensitatea efortului și de condițiile de mediu. Pierderile pot crește în perioadele de caniculă și transpirație abundentă, iar vara anului 2026 în Europa de Sud-Est a fost una dintre cele mai călduroase din istoria măsurătorilor. Alte contexte care pot influența echilibrul hidric și mineral includ schimbările bruște ale alimentației, postul, protocoalele cu aport redus de carbohidrați, sauna, hot yoga și zborurile de lungă durată. Unele tratamente și afecțiuni pot modifica aportul alimentar sau echilibrul hidric. În astfel de situații, recomandările privind rehidratarea și suplimentele trebuie discutate cu medicul sau farmacistul.

Persoanele în vârstă constituie o categorie distinctă. Odată cu înaintarea în vârstă, senzația de sete se poate diminua, astfel încât semnalul apare abia după instalarea unui deficit mai mare de lichide. Potrivit unei analize publicate în 2025, aproape una din patru persoane vârstnice este deshidratată. În rândul celor care trăiesc în instituții de îngrijire pe termen lung sau au boli cronice, proporția ajunge la aproximativ una din trei.

Este la fel de important să păstrăm măsura în ambele direcții. O zi obișnuită petrecută la birou, în contextul unei alimentații echilibrate, nu presupune automat nevoia de electroliți suplimentari. În majoritatea situațiilor cotidiene, apa este alegerea potrivită. La cealaltă extremă, în timpul efortului fizic prelungit, consumul unei cantități de lichide care depășește pierderile poate contribui la scăderea concentrației de sodiu din sânge.

În limite normale nu înseamnă întotdeauna optim

Dincolo de situațiile punctuale, contează starea generală de hidratare. Concentrația sodiului din sânge nu indică direct câtă sare a consumat o persoană, ci reflectă raportul dintre apă și sodiu în organism. Organismul menține acest indicator într-un interval foarte îngust, iar valorile tind să crească în special atunci când aportul de apă este insuficient.

Relevanța acestei variații a fost analizată într-un studiu observațional în care participanții au fost urmăriți timp de peste douăzeci și cinci de ani. În cazul persoanelor al căror sodiu seric s-a menținut îndelung spre limita superioară a intervalului normal — un posibil indicator al unui aport insuficient de apă — bolile cronice au fost întâlnite mai frecvent, iar vârsta biologică a depășit mai des vârsta cronologică. Aceasta este o asociere observațională, nu dovada unei relații cauzale. Este relevant că valorile analizate se aflau totuși în intervalul de referință: din punct de vedere formal, analizele erau „în limite normale”.

Concluzia practică nu se reduce nici la „consumă mai puțină sare”, nici la „bea multă apă dintr-odată”. Hidratarea nu este o decizie punctuală, luată într-o zi foarte caldă, ci un echilibru care se construiește în timp. Din această perspectivă, discuția despre electroliți nu vizează simpla adăugare de sare, ci compoziția lichidelor consumate și contextul în care acestea sunt folosite.

Adăugarea de sare în apă nu echivalează cu o formulă de rehidratare. Sarea furnizează sodiu și clor, dar nu potasiu sau magneziu. În soluțiile de rehidratare destinate pierderilor semnificative de lichide, combinația dintre sodiu și glucoză este utilizată pentru a facilita absorbția intestinală a apei. Acest mecanism nu înseamnă că apa sărată preparată acasă produce același efect și nu poate fi extrapolat automat la orice supliment cu electroliți.

Abordarea Coral Club pentru hidratare personalizată

Coral Club oferă seturi de hidratare personalizate, disponibile prin abonament. Pe baza unui scurt chestionar online, sistemul propune o combinație de produse de bază pentru hidratare, adaptată preferințelor și stilului de viață declarate. Abonamentul asigură livrarea periodică a setului ales, în condiții mai avantajoase decât achiziția individuală a produselor de pe site. Seturile pot include, între altele, produse precum PentoKan K+ și Oceanmin. Informațiile privind ingredientele, porția zilnică recomandată și modul de utilizare trebuie consultate pe etichetele produselor comercializate în România. Chestionarul are caracter informativ și nu înlocuiește o consultație medicală.