Gusturile coreene cuceresc românii 

Gusturile coreene cuceresc românii 

Reading Time: 5 minute

K-FOOD România, rețeaua de magazine alimentare coreene administrată de Saenuri Park, s-a extins rapid în doar câțiva ani, capitalizând valul de popularitate al culturii coreene în rândul consumatorilor români. Cu o investiție totală de peste un milion de euro și șapte puncte de vânzare deschise în București, Craiova, Ploiești și Pitești, K-FOOD aduce în România nu doar produse coreene autentice, ci o experiență completă inspirată de seriale, muzică și lifestyle coreene. 

Fondată în 2019, compania a mizat pe o tendință emergentă care, în timp, a devenit mainstream. „România s-a remarcat  printr-un apetit în creștere pentru tendințele culinare asiatice, iar în 2019 existau foarte puține opțiuni pentru cei care căutau produse autentice coreene. Am simțit că există o oportunitate reală„, spune Saenuri Park, administratorul K-FOOD România. Valul coreean – Hallyu – nu mai este de mult un fenomen marginal. Muzica K-pop, serialele coreene (K-drama), filmele și chiar emisiunile culinare de pe Netflix au creat o legătură afectivă între publicul român și cultura coreeană. K-FOOD a devenit, în acest context, un canal concret prin care fanii pot accesa gusturile și produsele văzute pe ecran.  

„Consumatorul nostru tipic este tânăr, curios și deschis la noile trenduri gastronomice globale – de la fanii Gen Z ai K-pop-ului și K-dramelor până la profesioniști urbani care caută experiențe culinare inedite. Avem și multe cliente de peste 30 de ani care vin în magazin special pentru a încerca felurile de mâncare pe care le-au văzut în seriale precum «Crash Landing on You» sau «Extraordinary Attorney Woo».”  

Rețeta K-FOOD pentru publicul român 

Cultura pop influențează direct vânzările, confirmă antreprenoarea: „După lansarea filmului K-pop «Demon Hunters» pe Netflix, am văzut o creștere semnificativă a cererii pentru ramen la pahar și kimbap, produse prezente în film.” 

Strategia K-FOOD se bazează pe conectarea inteligentă la aceste trenduri și pe transformarea fiecărui magazin într-un spațiu de interacțiune culturală. Noul magazin din Pitești include un ramen bar și o terasă în aer liber, iar la Unirii, în București, clienții pot mânca pe loc preparate coreene, pot intra în cabine foto tematice sau se pot relaxa în camere karaoke. „Noi nu vindem doar produse – oferim o experiență. Oamenii vin să retrăiască momentele din dramele și videoclipurile preferate. Această conexiune emoțională face diferența.” Cât despre portofoliul de produse, printre cele mai populare se află ramyeon-ul instant, kimchi, sosurile coreene pentru BBQ, gustările din alge și kimbap-ul proaspăt preparat local. „Am adaptat ușor unele produse – oferim variante mai puțin picante și folosim ambalaje bilingve, română-coreeană, pentru a crește accesibilitatea. Preparatele ready-to-eat sunt gândite cu respect față de rețeta tradițională, dar ajustate pentru gustul local.” 

Pe lângă publicul format din fani ai culturii coreene, K-FOOD a atras și expați asiatici, gurmanzi curioși și clienți care doresc să încerce ceva diferit. Parteneriatele cu supermarketuri, magazine specializate și platforme e-commerce extind prezența brandului dincolo de locațiile fizice.  

În plus, România a fost identificată ca o piață strategică de către Korea Agro-Fisheries & Food Trade Corporation (aT), iar magazinul din Pitești a fost realizat cu sprijinul aT Center Frankfurt, fiind gândit ca un hub regional pentru Europa de Est. „Deși K-Food este considerat un segment de nișă în multe piețe, inclusiv în România, vedem semne clare că trece într-o etapă de adopție mainstream. Publicul e mai deschis ca niciodată către explorarea unor noi gastronomii, iar K-Food beneficiază direct de acest val cultural”, explică Park. 

Planurile pentru următorii ani includ deschiderea unor flagship stores-uri sau cafenele în stil coreean, și posibil chiar a unui restaurant tip Bunsik – un concept popular în Coreea, bazat pe mâncare stradală. Brandul se gândește și la producția locală de produse coreene, ca parte a strategiei de optimizare a costurilor și creștere a prospețimii. Kimbap-ul, de exemplu, este deja preparat zilnic în România, iar această linie urmează să fie extinsă. „Vedem un potențial major în producția locală. Nu doar pentru a controla mai bine costurile, ci și pentru a oferi produse proaspete și atractive pentru clienți.” Compania ia în considerare și parteneriate mai profunde cu retaileri locali pentru a crește acoperirea. 

Pe o piață din ce în ce mai competitivă, diferențierea este esențială. K-FOOD nu concurează doar prin produse, ci prin felul în care acestea sunt livrate: cu storytelling, atmosferă și context cultural. „Pentru noi, succesul nu se măsoară doar în cifre de vânzări. Înseamnă construirea unui pod cultural real – transformarea curiozității pentru mâncarea coreeană într-un obicei de consum. Vrem ca K-FOOD să devină un stil de viață, nu doar un trend.” Iar acest stil de viață este deja vizibil în felul în care brandul a fost primit în orașe medii și mari din România, unde fanii se bucură să regăsească gusturile văzute pe micile ecrane. 

„România este primitoare, dinamică și plină de potențial. Profesional, am găsit parteneri excelenți și un public receptiv. Personal, a fost o experiență foarte plăcută – de la gastronomie și cultură, până la oameni. Eu, soțul meu și copiii ne simțim ca acasă în București, pe care îl considerăm deja «acas㻄, adaugă Saenuri Park. 

Într-un context în care tinerii români privesc Seulul cu aceeași fascinație cu care generațiile anterioare visau la New York sau Paris, K-FOOD pare să fi venit exact la timpul potrivit. Este mai mult decât un business – este o punte între lumi, un exemplu de cum cultura pop poate deveni motor economic și o dovadă că gustul are întotdeauna puterea să unească. Iar când e vorba de kimchi, ramen și o doză de nostalgie de K-drama, România pare gata să spună: „Annyeonghaseyo (bună ziua), K-FOOD!”.  

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 396 (1 – 31 august 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.