Manifest pentru aer curat. Sfaturi practice

Reading Time: 4 minute

Conform celor mai recente date publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), aproape întreaga populație globală (99%) respiră aer poluat. De Ziua Internațională a sănătății, 7 aprilie, aducem în discuție o problemă invizibilă, dar cu efecte vizibile pentru noi toți.

Când vorbim despre calitatea aerului, se dezvoltă două contexte: poluarea aerului exterior și poluarea aerului din interior (casnic), la fel de importantă și mai puțin conștientizată.

Ce respirăm afară

Un număr record de peste 6.000 de orașe din 117 țări ale lumii monitorizează în prezent calitatea aerului, printre care și Bucuresti, Cluj-Napoca sau Brașov. Cu toate acestea, așa cum subliniază OMS, locuitorii lor încă mai respiră niveluri nesănătoase de particule fine și dioxid de azot. Ambele grupuri de poluanți provin în principal din activitățile umane legate de arderea combustibililor fosili, context din ce în ce mai îngrijorător pentru europeni.

Despre „Aer curat pentru Europa”, planul de acțiune al UE privind reducerea poluării aerului cu peste 55 % până în 2030, se vorbește de foarte mulți ani, însă potrivit unui sondaj Eurobarometru special, publicat la finalul anului trecut, europenii sunt și în prezent îngrijorați de efectele nocive asupra sănătății și a mediului înconjurător. Majoritatea consideră că industria, autoritățile publice și angajatorii trebuie să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți calitatea aerului.

În ceea ce privește rezultatele din țara noastră, mulți români sunt în continuare neinformați cu privire la standardele UE existente în materie de calitate a aerului, întrucât doar o mică parte dintre respondenți (26 %) au auzit de ele. Majoritatea românilor consideră că bolile respiratorii (85 %), astmul (84 %) și bolile cardiovasculare (88 %) sunt probleme grave, cauzate de poluarea aerului.

Aceste rezultate sunt susținute de faptul că Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și se află în proces de infringement (neconformare față de legislație) cu Comisia Europeană pentru depășiri constante ale cantităților de particule fine în mișcare, aflate în aer (PM10, PM2,5 – cu diametre de maximum 2,5 respectiv 10 microni, vizibile doar la microscop), dar și pentru incapacitatea de a monitoriza calitatea aerului conform legii.

Situația în România

În prezent, cele mai afectate orașe din țară sunt București, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș, Brașov, cu grade mari de expunere la particule PM2.5. Nu fac excepție nici zonele rurale, precum Sântana de Mureș sau Popricani (Iași), conform datelor AirVisual pentru 2022.

Un exemplu concret este traficul rutier, care alături de alți factori, situează Capitala României în topul orașelor cu foarte mari concentrații de Dioxid de Azot (NO₂) în aer. La acestea se adaugă poluarea generată de construcții și șantiere, precum și lipsa din ce în ce mai acută a spațiilor verzi.

Cum traducem poluarea aerului în problemele de sănătate? Copiii și batrânii sunt cei mai expuși și afectați de poluarea cu PM 10 si PM 2,5 (copiii respiră o cantitate mai mare de aer până la 8 ani, timp în care plămânii lor sunt în formare, iar bătranii dezvoltă mai ușor probleme legate de sistemul respirator din cauza precarității sistemului imunitar). Respirând aer poluat riscurile ce privesc sănătatea cresc semnificativ, mai ales pentru cei cu afecțiuni cardio-vasculare, pulmonare, hepatice ș.a.m.d.

Ce respirăm în interior

Petrecem până la 90% din viață în interior, în casă, la școală, la serviciu, în locuri publice în care ne petrecem timpul liber, iar 2/3 din acest timp stăm între pereții propriei locuințe. Dar acest lucru nu înseamnă că suntem protejați de poluarea aerului.

Din nefericire, aerul din interiorul locuinței este cel puțin de două ori mai poluat, ajungând chiar până la cinci ori mai poluat decât aerul de afară, demonstrează cercetările realizate de Agenția pentru Protecția Mediului a SUA. Au fost găsiți un număr mare de factori poluanti în locuințe, școli sau birouri, atât din zone industrializate din mediul urban, cât și în mediul rural. Pentru mulţi dintre noi poate fi greu de crezut faptul că aerul de pe o stradă cu un trafic mediu ar putea să fie în realitate mai curat decât aerul din propria casă, însă locurile în care o persoană se simte cel mai mult în siguranță sunt, de multe ori, nocive sănătății.

Principalele surse de poluare la interior sunt compușii organici volatili, emiși sub formă de gaze din anumite solide sau lichide și includ o varietate de substanțe chimice. Mulți dintre acestea se întâlnesc și la exterior și produc efecte adverse asupra sănătății. Concentrațiile acestora sunt constant mai mari în interior decât în aer liber și, din păcate, sunt utilizați pe scară largă ca ingrediente în produsele de uz casnic: lacuri și vopsele de interior, decapanți, detergenți și produse pentru curățenie, dezinfectanți, odorizanți, cosmetice etc.

Alte surse sunt: problemele de umiditate, care pot duce la formarea mucegaiului, acarienii de praf, care pot provoca alergii, astm sau pot chiar încetini funcțiile plămânilor, dacă sunt inhalați constant; alergenii (inclusiv polenul), care pot agrava problemele respiratorii și pot cauza tuse, presiune toracică, iritații ale ochilor și erupții cutanate. Trebuie să adăugăm și ventilația slabă sau aerisirea insuficientă.

Ce soluții putem aplica?

Dacă pentru poluarea din exterior, schimbările trebuie să apară la nivel local, național și internațional, pentru AER CURAT în interior putem contribui cu toții:

Aerisiți periodic încăperile.

Dacă este cazul, evitați deschiderea ferestrelor în orele de vârf de trafic.
Folosiți lacuri și vopsele fără risc de toxicitate, care nu emană compuși volatili în aerul respirat.
Utilizați produse cosmetice anti-alergice sau fără substanțe chimice. Acestea vor avea niveluri mai scăzute de compuși organici volatili sau parfum.
Înlocuiți, pe cât posibil, soluțiile de curățare din comerț cu soluții organice, naturale (oțet, lămâie, bicarbonat de sodiu).
Utilizați produsele de uz casnic conform instrucțiunilor și nu le combinați.
Nu fumați în interior.
Evitați condensul, umezeala și mențineți o temperatură a mediului ambiant între 19°C și 21°C în lunile mai reci, pentru a nu risca să apară mucegaiul.
Aspirați regulat.
Folosiți aparate de măsurare a calității aerului, precum și purificatoare sau dezumidificatoare (în funcție de nevoi)