PLAT Institute: Creativitate și experimentare pentru viitorul hranei

PLAT Institute: Creativitate și experimentare pentru viitorul hranei

Reading Time: 3 minute

PLAT Institute este un laborator creativ din Spania care funcționează ca un spațiu activ unde sustenabilitatea se testează prin experiment și colaborare. Am discutat cu Nacho de Juan-Creix, cofondator al PLAT Institute, și Carolina Angeli Silva, CEO și cofondatoare, despre cum se trece de la idee la prototip, cum se măsoară impactul și cum poate fi transformată sustenabilitatea într-o experiență senzorială.

Cum a luat naștere PLAT Institute și care a fost ideea centrală din spate?

PLAT Institute s-a născut la intersecția dintre gastronomie, design și gândirea sistemică și a apărut ca un răspuns la nevoia urgentă de inovație care nu urmărește doar eficiența, ci redefinește relația noastră cu mâncarea, materialele și planeta.

Fondat de o echipă multidisciplinară de designeri, chefi, oameni de știință și creatori, PLAT Institute funcționează ca un laborator viu, în care creativitatea întâlnește sustenabilitatea prin experimentare. Ideea centrală a fost de a folosi mâncarea ca o perspectivă prin care să regândim producția, consumul și circularitatea, transformând actul de a mânca într-o platformă pentru schimbare.

Care este procesul de la baza laboratorului?

Procesul urmează un cadru iterativ și colaborativ care combină cercetarea de design, experimentarea cu materiale și prototiparea experiențială. Începem prin a analiza sistemele: unde apare risipa, ce tipare culturale influențează comportamentul și ce oportunități există pentru intervenție. Apoi, explorăm scenarii de tip „ce-ar fi dacă”, imaginând viitoruri alternative, de cele mai multe ori prin design speculativ, pentru a deschide spațiul ideilor neașteptate.

Trecem rapid la prototipuri tangibile, lucrând direct în laborator alături de chefi, designeri și oameni de știință, iar ulterior testăm aceste prototipuri în contexte reale (restaurante, școli, evenimente) și colectăm date despre impact, implicare și fezabilitate. Perfecționăm și adaptăm soluțiile până când devin practici sau produse replicabile. Acest ciclu ne permite să trecem de la imaginație la implementare fără a pierde profunzimea creativă sau perspectiva sistemică.

Cum integrați concepte precum designul speculativ și jocul ca instrument de inovație în proiectele voastre?

La PLAT, tratăm speculația, jocul și experiența nu ca elemente decorative, ci ca metodologii pentru transformare. Designul speculativ ne ajută să punem sub semnul întrebării ipotezele și să ne imaginăm viitoruri sustenabile, precum restaurante fără deșeuri sau sisteme alimentare alternative.

Designul experiențial transformă aceste viziuni în experiențe senzoriale și emoționale, pe care oamenii le pot simți, gusta și interoga, făcând astfel sustenabilitatea abstractă mai tangibilă. Nu în ultimul rând, joaca acționează ca un catalizator al participării și creativității, reducând barierele și deschizând dialogul. Împreună, aceste instrumente transformă sustenabilitatea dintr-o constrângere într-un teren de joacă creativ.

Cum măsurați impactul proiectelor voastre?

Evaluăm impactul pe trei niveluri interconectate: de mediu, comportamental și sistemic.

Din punctul de vedere al resurselor și deșeurilor, monitorizăm reducerea risipei, a consumului de resurse și a amprentei de carbon. Comportamental, măsurăm gradul de implicare, conștientizarea și adoptarea de noi obiceiuri sustenabile. Iar în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea, acolo unde e relevant, urmărim efecte asupra diversității alimentare, nutriției sau stării psihologice.

Combinăm date cantitative (audituri de deșeuri și tipare de consum) cu date calitative (interviuri și observații), pentru o imagine holistică. Pentru noi, impactul înseamnă schimbarea atât a sistemelor, cât și a mentalităților.

Cum colaborați cu partenerii din industrie și cu instituțiile? Care sunt condițiile pentru ca un proiect experimental să devină o practică?

Colaborarea este nucleul modelului nostru. Lucrăm cu chefi, branduri și instituții deschise la experiment și dispuse să își asume riscuri. Esențială este existența unei curiozități comune și a unei alinieri în jurul obiectivelor sustenabile pe termen lung, dar și a flexibilității de a prototipa și a eșua rapid, fără presiunea validării imediate a pieței.

La fel de importantă este transparența proceselor și a datelor, care permite schimbul de cunoștințe și adaptarea continuă. După validarea unui concept în faza de pilot, colaborăm cu partenerii pentru a-l transforma într-un model operațional fezabil, scalabil și acceptat de utilizatori.

Ce rol joacă educația în activitatea voastră și cum reușiți să transferați know-how-ul din laborator către public și profesioniști?

Educația este unul dintre pilonii principali ai PLAT. Vedem laboratorul atât ca hub de cercetare, cât și ca ecosistem de învățare. Dezvoltăm workshopuri, laboratoare deschise și programe de rezidență care conectează profesioniști, studenți și comunități prin experimentare practică. Fiecare proiect devine un instrument educațional, de la materiale comestibile și gastronomie circulară până la storytelling senzorial.

Prin colaborări cu universități, școli de ospitalitate și programe publice, conectăm cunoașterea academică cu experimentarea practică, făcând temele complexe ale sustenabilității accesibile, experiențiale și replicabile.

Ce direcții de cercetare și inovație aveți acum?

Liniile noastre actuale de cercetare se concentrează pe mai multe direcții complementare. Explorăm gastronomia circulară, investigând cum pot deveni deșeurile ingrediente creative, de la produse secundare alimentare la materiale biodegradabile. În zona de biodesign, dezvoltăm materiale comestibile pentru veselă, ambalaje și interacțiuni multisenzoriale.

Studiem, de asemenea, cum experiențele senzoriale pot genera transformări comportamentale și pot stimula un consum mai conștient. Prin food design sistemic, cartografiem și redesenăm împreună cu comunitățile sistemele alimentare locale, pentru a crește reziliența și circularitatea lor.

Nu în ultimul rând, explorăm „viitorurile speculative” ale alimentației, analizând modul în care tehnologiile emergente, adaptarea climatică și schimbările culturale ne pot redefini relația cu mâncarea.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 402 (15 ianuarie – 15 februarie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.