Radiografia Smart Village în România: care sunt comunele inteligente

Radiografia Smart Village în România: care sunt comunele inteligente

Integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting lansează prima ediție a Radiografiei Smart Village în România, cu un total de 224 proiecte identificate în 147 de comune ale țării.

După elaborarea a șase ediţii de Radiografie Smart City în România, demers pe care l-am început în martie 2018, ne-am hotărât să alocăm mai mult spațiu modului în care este tradus în concret conceptul de Smart Village la nivelul spațiului rural românesc și am decis publicarea primului raport Smart Village, ce are, ca vedete ale primei ediții, Ciugud, Aluniș, Boghiș și Saschiz.

Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting

Care sunt cele mai inteligente comune din România

Topul comunelor inteligente este condus de Ciugud (județul Alba) cu opt proiecte, urmat de Aluniș (județul Mureș) cu șapte proiecte, Boghiș (Sălaj) și Saschiz (Mureș) cu câte cinci proiecte.

La nivel de verticale, Smart Governance conduce clasamentul, urmată de Smart Economy și Smart People, top diferit faţă de clasamentul orașelor inteligente, în care primul loc este ocupat de Smart Mobility, iar verticala Smart People este pe ultimul loc.

Dacă anul trecut, în cadrul capitolului dedicat Satelor Inteligente din Radiografia Smart City, am identificat 69 de proiecte Smart Village aflate în faza de proiect, în curs de implementare sau deja realizate la nivelul a 59 de comune din România, în acest an am identificat 224 proiecte în 147 de comune, lucru care confirmă o creștere cu peste 300% a numărului de proiecte în acest domeniu.

Cornel Bărbuț

În general, proiectele Smart Village includ următoarele domenii, fără a se limita la acestea: sănătate, educație, economie, mediu/dezvoltare durabilă, digitalizare și transformare digitală, energie regenerabilă, alimentație, conștientizare și implicare civică.

Radiografia Smart Village cuprinde și un articol dedicat comunei Ciugud, promotorul conceptului Smart Village în România, folosită în mod oficial, încă din anul 2020, ca studiu de caz de către Guvernul României, pentru a dezvolta conceptul la nivel național. 

Principalele provocări cu care se confruntă mediul rural din România, în implementarea soluțiilor smart, sunt depopularea și declinul demografic, lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unor servicii publice îmbunătățite și nivelul scăzut de atractivitate teritorială, potrivit respondenților din raport. 

Metodologie

Au fost colectate și verificate date și informații provenite de la trei surse: primării, furnizori și media. Astfel, au fost trimise adrese la 2.685 primării de comune din România, dintre care 272 au răspuns și 147 au completat chestionarul. Raportul include informațiile obținute de la primării și din celelalte surse, în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2022.

Mai multe informații găsiți în raportul disponibil integral, gratuit, pe pagina vegacomp.ro, pentru orice utilizator sau companie interesată de evoluția pieței Smart Village din România.