STUDIU: În ce orașe vor românii să locuiască

STUDIU: În ce orașe vor românii să locuiască

Reading Time: 4 minute

Brașovul își păstrează poziția de lider al clasamentului și rămâne orașul perceput drept cel mai atractiv pentru locuire din România, în timp ce Cluj-Napoca ocupă cea de-a doua poziție în clasament, potrivit ediției din acest an a Indexului de Atractivitate Urbană, realizat de firma de cercetare AHA Moments

Cluj-Napoca ocupă, la fel ca în ediția precedentă, locul al doilea, în timp ce Constanța urcă trei poziții și prinde podiumul ediției 2026. Top 10 al celor mai atractive orașe pentru locuire este completat de Timișoara (locul 4), Sibiu (locul 5), Oradea (locul 6), Iași (locul 7), București (locul 8), Alba Iulia (locul 9) și Arad (locul 10).

Deși primele poziții rămân ocupate de orașele consacrate, rezultatele din acest an indică o tendință interesantă: atractivitatea urbană începe să se distribuie mai larg și nu mai este concentrată la fel de puternic în jurul câtorva centre urbane dominante. În acest context, mai multe orașe de dimensiuni mici-medii (în special cele din categoria 60.000 – 100.000 locuitori) reușesc să câștige teren în percepția publicului.

Comparația cu rezultatele ediției precedente a Indexului de Atractivitate, realizat în 2024, arată câteva creșteri semnificative: Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Jiu și Baia Mare. Privită prin prisma scorului, nu doar a poziției în clasament, dinamica arată și câteva corecții în rândul orașelor consacrate. Cele mai vizibile scăderi de scor (deși nu foarte mari în termeni absoluți) sunt înregistrate de Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca și Brașov. Chiar și în aceste cazuri, orașele respective rămân în prima parte a clasamentului și continuă să fie percepute drept unele dintre cele mai atractive centre pentru locuire din România.

Cum se schimbă percepția asupra orașelor: De la orașul-magnet la orașul locuibil

„Rezultatele din acest an nu indică o schimbare radicală a preferințelor oamenilor, ci mai degrabă o mutare a atractivității urbane de la promisiunea orașului-magnet la promisiunea orașului-echilibru. Marile centre urbane rămân puternice și continuă să domine topul absolut, dar atractivitatea lor este mai condiționată de presiunile urbanului mare: locuire scumpă, trafic, poluare, presiune pe timp și pe calitatea vieții cotidiene. În contrapondere, orașele percepute ca mai ușor de locuit câștigă relevanță printr-o promisiune diferită: nu neapărat mai multe oportunități, ci un raport mai bun și echilibrat între oportunități, costuri și confort urban.”

Florian Filat, Director Executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și coordonator al CITY INDEX.

Scăderea scorurilor de evaluare a calității vieții urbane față de 2024 este aproape generalizată, ceea ce sugerează o lentilă de evaluare mai critică, nu neapărat o scădere izolată a atractivității unor orașe. Ediția 2026 a fost realizată într-un context diferit față de cel din 2024, marcat de presiuni economice și de o stare generală de incertitudine mai ridicată în rândul populației. În aceste condiții, orașele de 60.000 – 100.000 de locuitori capitalizează mai bine atât la intenția de mutare, cât și pe scorul agregat de atractivitate: atrag mai mult interes și sunt mai puțin penalizate în evaluarea generală a orașului.

Marile centre urbane rămân motoarele performanței urbane și continuă să concentreze oportunități economice, educaționale și de divertisment. Orașele mai mici, cel mai vizibil cele din clusterul de 60.000-100.000 locuitori, reduc însă distanța față de centre urbane magnet printr-o promisiune de viață cotidiană mai echilibrată. Apar semnale ca aceste orașe încep să atragă și segmente cu capital profesional sau instituțional (managerial, angajați la stat, populația adultă activă, 36–50 ani), segmentul care probabil tinde sa cântareasca mai pragmatic costul, timpul, familia, locuirea și calitatea vieții cotidiene.

”Datele statistice obiective analizate în ediția City Index 2025 susțin această observație. Multe dintre orașele mai mici stau mai bine pe anumiți indicatori ai confortului cotidian, cum ar fi locuire mai accesibilă, trafic mai gestionabil, aer mai bun, spatiu verde și siguranță. Într-un climat mai exigent, cum este cel din 2026, aceste avantaje pot conta mai mult în felul în care oamenii își imaginează un oraș bun de locuit, în care s-ar putea muta.”, mai spune Florian Filat.

Ce face un oraș atractiv

Analiza a urmărit să identifice și importanța relativă a mai multor factori în formarea percepției despre un oraș. În 2026, atractivitatea urbană este mai puțin dependentă de un singur avantaj competitiv. Orașul atractiv este evaluat ca un pachet complet format din mai multi factori – oportunități profesionale, mobilitate, servicii de sănătate, infrastructură, tehnologie, timp liber, sport și o viață urbană activă.

Vibrația rămâne, ca și în 2024, nucleul principal al atractivității: sportul, mișcarea și oportunitățile de petrecere a timpului liber continuă să fie printre cei mai puternici factori explicativi. Importanța lor este ușor mai mare decât a altor factori funcționali precum: infrastructura, oportunitățile economice, serviciile educaționale sau de sănătate.

„Rezultatele confirmă o concluzie pe care am observat-o și în edițiile anterioare ale CITY INDEX: atractivitatea unui oraș este influențată în mare măsură de experiențele de zi cu zi ale oamenilor. În 2026 observăm însă o tendință de evaluare mai pragmatică a orașelor. Într-un context economic și social mai dificil decât cel din urmă cu doi ani, au crescut în importanță factori care țin de stabilitatea și funcționarea orașului: locurile de muncă adecvate și plătite corespunzător, serviciile de sănătate de calitate, ușurința de a te mișca prin oraș și tehnologia integrată în serviciile publice. Acestea se adaugă elementelor care au rămas constant în top, precum oportunitățile de petrecere a timpului liber sau facilitarea inovației și a creativității.”

Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.

Foto: © Sebastiangh | Dreamstime.com