Topul celor mai bine vândute opere de artă la licitații

Topul celor mai bine vândute opere de artă la licitații

Reading Time: 2 minuteDin punct de vedere al volumului total de piață, calculele parțiale și provizorii indică, față de 2019, o creștere în 2020 a numărului și valorii tranzacțiilor prin licitație înregistrate în România, cu aproximativ 20%. Care să fie cauza acestei creșteri de piață? Pe de o parte, apariția, în a doua jumătate a lui 2019, a două noi case de licitație, pe de altă parte, contra-intuitiv, creșterea cererii de artă, din ce în ce mai mulți români având mai mult timp la dispoziție în 2020 pentru a căuta online și a constata nivelul încă foarte accesibil al cotațiilor artei românești în piața românească incipientă de artă, explică specialiștii Artmark. Casa de Licitații A10 by Artmark a publicat raportul pieței românești de artă pentru anul 2020, care vizează topul celor mai bine vândute opere de artă și obiecte de colecție și cum a evoluat piața românească de artă în anul pandemic. Astfel, în topul celor mai bine vândute public (în licitație) loturi de artă sau obiecte de colecție pe piața internă, pe primele trei locuri se află:

• Nicolae Grigorescu – „Țărăncuță cu fuior pe cale” – 220.000 euro (Licitația A10 de Primăvară, 24 martie);
• Ștefan Luchian – „Vas cu garoafe” – 125.000 euro (Licitația A10 de Vară, 11 iunie)
• Nicolae Tonitza – „Irina” – 120.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)

Piața internațională În ceea ce privește un clasament al primelor tranzacții cu artă românească pe piața internațională, Adrian Ghenie continuă să domine autoritar:

• Adrian Ghenie (născut Baia Mare, 1977) – „The Lidless Eye” – 5.039.990 euro (Licitație Sotheby’s Honk Kong, 6 octombrie);
• Adrian Ghenie – „The Arrival” – 4.149.810 euro (Licitație Sotheby’s Londra, 11 februarie);
• Adrian Ghenie – „On the Road to Tarascon 2” – 3.195.500 euro (Licitație Christie’s Hong Kong, 10 iulie)

Se poate constata, pe toate tronsoanele pieței internaționale de artă, o ușoară apreciere a interesului pentru arta românească, îndeosebi sectoarele arta de avangardă și artă postbelică și contemporană, urmare a unei repetate luări de contact cu piața externă, a unei treptate cunoașteri a acestor segmente în spațiul european de proximă circulație – muzee europene, dar și americane, care cercetează arta Europei de Est, expoziții pasagere ale unor galerii de relevanță europeană, adresate clientelei proprii, intrarea unor artiști români postbelici ori contemporani importanți în portofoliile câtorva galerii europene, participări ale unor galerii românești de artă contemporană la târguri internaționale de artă, arată reprezentanții Artmark. Cu alte cuvinte, nu mai suntem cu totul anonimi în piața internațională de artă. Drumul de popularizare însă, nu este la jumătate, ci doar la început.