betterSoil: Solul, un teren strategic pentru companii

betterSoil: Solul, un teren strategic pentru companii

Reading Time: 5 minute

Azadeh Farajpour Javazmi este fondatoarea betterSoil – for a better world, o inițiativă cu sediul în Germania dedicată îmbunătățirii sănătății solului pentru a crește reziliența climatică și a susține producția alimentară durabilă. Azadeh a contribuit la proiecte majore de mediu, precum Planul Marshall pentru Africa și Alianța pentru Dezvoltare și Climă din cadrul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ).

Am discutat despre ce înseamnă un sol sănătos, cum poate fi măsurată calitatea lui și cum pot integra companiile soluțiile bazate pe natură în strategiile lor ESG și în lanțurile de aprovizionare.

Ce face betterSoil și cum funcționează modelul?

Suntem o companie cu două entități: una comercială și una nonprofit. Entitatea comercială lucrează cu corporații și companii din agribusiness, în special cu procesatori și producători de alimente, pe care le ajutăm să integreze sănătatea solului în lanțurile lor de aprovizionare. Prin intermediul acestor companii, colaborăm cu fermieri, cărora le arătăm cum să adopte practici mai regenerative în sistemele lor agricole.

Ramura nonprofit se concentrează în principal pe creșterea gradului de conștientizare asupra solului, unul dintre cele mai neatractive subiecte. Oamenii nu se gândesc cu adevărat la el. Totuși, dacă nu înțeleg problema, nu pot găsi soluții. Multe sisteme agricole și companii au de suferit pentru că sănătatea solului se deteriorează, ceea ce afectează direct randamentele, dar ei nu își dau seama de cauză. De aceea, conștientizarea și educația sunt centrale în munca noastră: odată ce problema devine vizibilă, putem aplica soluții în colaborare cu corporațiile.

În termeni practici, ce înseamnă sol sănătos și cum poate fi măsurat?

Există mai multe modalități. Poți măsura conținutul de carbon, humusul, nivelurile de azot sau raportul dintre diferiți nutrienți precum magneziu și calciu. De exemplu, dacă un sol are prea mult azot, dar prea puțin carbon și humus, nu este sănătos. Un sol sănătos este plin de viață, iar odată cu viața vine carbonul stocat în sol. Dacă măsurăm măcar carbonul și humusul, avem un indicator puternic al sănătății solului.

De exemplu: terenurile agricole din Germania au adesea mai puțin de 2% humus sau carbon, în timp ce un sol sănătos ar trebui să aibă între 6% și 8%. Diferența poate părea mică, dar are un impact uriaș asupra producției alimentare și rezilienței. De asemenea, ajutăm fermierii și companiile să înțeleagă ce înseamnă aceste valori, ce spun indicatorii și cum afectează carbonul din sol practici precum culturile de acoperire sau rotația culturilor. Când aplică aceste măsuri, pot vedea rezultatele și pot urmări dacă sistemul se îmbunătățește.

Care sunt principalele metode prin care îmbunătățiți calitatea solului?

Lucrăm cu patru principii: managementul solului, biocarbunele (biochar), compostul și agroforesteria. Managementul solului include tehnici precum rotația culturilor, culturile intercalate și culturile de acoperire. Compostul furnizează nutrienții, iar biocărbunele fixează acești nutrienți în sol și reține apa. Biocărbunele este plin de pori care stochează atât nutrienți, cât și umiditate, ceea ce îl face un instrument excelent pentru îmbunătățirea sănătății solului.

Agroforesteria implică plantarea arborilor pe terenurile agricole, fie la margine, fie în interiorul lanurilor, pentru a reduce evaporarea și a proteja culturile de stresul termic în verile foarte calde. Împreună, aceste patru principii formează fundamentul muncii noastre la betterSoil.

Cum pot integra companiile din lanțul alimentar soluțiile bazate pe natură în strategiile lor ESG?

Există mai multe moduri de a face acest lucru. De exemplu, plantarea arborilor pe terenuri agricole este o acțiune recunoscută, care poate fi măsurată și inclusă în rapoartele de sustenabilitate. Același principiu se aplică și culturilor de acoperire și rotației culturilor. Acestea sunt măsuri legitime de îmbunătățire a solului care pot fi documentate ca progres în sistemele agricole. Uniunea Europeană susține astfel de măsuri prin politicile sale privind solul și sustenabilitatea.

În Germania, de exemplu, Legea lanțului de aprovizionare prevede că activitatea corporativă nu trebuie să afecteze solul, apa sau drepturile omului. Astfel, atunci când companiile adoptă practici precum culturile de acoperire sau rotația culturilor, pot raporta aceste îmbunătățiri ca parte a conformității și performanței ESG. Totuși, înainte de a integra orice în raportare sau în gestionarea lanțului de aprovizionare, companiile trebuie să măsoare impactul. Măsurarea vine prima, integrarea a doua. Aceasta este secvența pe care o subliniem întotdeauna.

Care sunt principalele beneficii ale îmbunătățirii sănătății solului în ceea ce privește reducerea riscului climatic, costurilor sau emisiilor Scope 3?

Când companiile îmbunătățesc sănătatea solului în lanțurile lor de aprovizionare (de exemplu, cele care cumpără cartofi de la fermieri pentru a produce cartofi prăjiți sau alte produse alimentare), ele pot măsura carbonul care este sechestrat în sol.

Dacă plantează arbori prin agroforesterie, pot din nou măsura cantitatea de CO₂ captată și pot include aceste date în comunicare și raportare. Cercetările științifice arată că practici precum rotația culturilor și culturile de acoperire sechestrează, de asemenea, cantități măsurabile de carbon.

Biocarbonul, în particular, are un impact climatic puternic: o tonă de biocarbon înseamnă aproximativ trei tone de CO₂ sechestrate. Prin încorporarea unei tone de biocarbon în sol, o companie capturează efectiv trei tone de dioxid de carbon. Acesta este un rezultat tangibil și verificabil.

Companiile au o putere semnificativă în acest proces: pot încuraja și stimula fermierii să aplice aceste practici regenerative. Este lanțul lor de aprovizionare, sunt emisiile lor Scope 3 și, în cele din urmă, este oportunitatea lor de a crea impact climatic măsurabil.

Cum sunt concepute și testate proiectele pilot și ce criterii trebuie să îndeplinească pentru a putea fi scalate cu succes?

Majoritatea proiectelor noastre actuale sunt parteneriate cu corporații în cadrul programelor lor de agricultură regenerativă. Suntem încă o companie mică, așa că lucrăm în principal cu parteneri medii, care sunt deja conștienți de scăderea randamentelor sau de reducerea diversității culturilor și vor să abordeze aceste probleme.

Ne concentrăm pe educație și personalizare. Fiecare fermă este diferită, iar soluțiile universale nu funcționează. Așa că adaptăm fiecare proiect la nevoile specifice ale fermierului. Pentru unul, culturile de acoperire pot fi soluția; pentru altul, biocarbonul sau agroforesteria.

De asemenea, dezvoltăm o aplicație web numită Farm Assistant, care combină datele satelitare cu date despre sol și culturi pentru a genera recomandări de rotație a culturilor. Începem cu cartofii și vom extinde curând și la alte culturi. Acest instrument conectează datele din teren cu datele din satelit, ajutând fermierii și companiile să proiecteze strategii regenerative optime care pot fi scalate eficient.

Există diferențe majore între regiunile Europei în ceea ce privește sănătatea solului și deschiderea către soluții regenerative?

Da, cu siguranță. În urmă cu cinci sau șase ani diferențele erau mai mici, dar acum UE a lansat o Misiune pentru Sol, menită să crească alfabetizarea și conștientizarea privind solul. Programul încurajează companiile și fermierii să adopte practici regenerative.

Totuși, cel mai mare factor de influență în prezent nu este politica, ci presiunea economică. Europa este una dintre cele mai competitive piețe din lume, iar multe companii se confruntă cu scăderi ale randamentelor, care afectează direct profitabilitatea. Ca urmare, ele se orientează spre regenerare nu datorită reglementărilor, ci din necesitate financiară.

Sperăm totuși la un sprijin public mai puternic, de exemplu, mai multe subvenții pentru rotația culturilor, culturile de acoperire, biocarbon și compost, pentru a accelera restaurarea solului. Aproximativ 60% dintre solurile europene sunt deja degradate, ceea ce face ca acțiunea să fie urgentă. Altfel, Europa va depinde tot mai mult de importurile alimentare.

Care sunt principalele cauze ale degradării solului?

Industrializarea și mecanizarea au avut un impact major. Agricultura modernă folosește utilaje grele, precum combinele și tractoarele, care compactează solul, reduc aerul și afectează structura sa. Utilizarea excesivă a îngrășămintelor, pesticidelor și erbicidelor este, de asemenea, un factor major. Acestea ar trebui folosite doar când este necesar, nu în fiecare sezon. Suprautilizarea dăunează atât solului, cât și mediului. De asemenea, salinizarea și intensificarea sunt probleme suplimentare.

Toate aceste practici, deși au crescut temporar randamentele, au venit cu un preț: deteriorarea sănătății solului. Totodată, schimbările climatice adaugă un alt strat de stres, unii ani fiind prea umezi pentru culturi precum cartofii, iar alții prea uscați. Secetele extinse fac plantele mai vulnerabile la dăunători, precum gândacul de Colorado, iar când plantele sunt stresate, sistemul lor imunitar slăbește, ceea ce le face mai sensibile la deteriorare.

Solul sănătos, însă, acționează ca un tampon climatic: reține apa în timpul secetelor, previne inundațiile când plouă prea mult și susține reziliența plantelor. Este cel mai bun aliat al nostru în fața incertitudinii climatice și, de aceea, grija față de sol este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 402 (15 ianuarie – 15 februarie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.