BNR: Rata inflației va reveni sub 5% începând cu trimestrul trei din 2025

BNR: Rata inflației va reveni sub 5% începând cu trimestrul trei din 2025

Reading Time: 9 minute

La finele anului 2024, rata anuală a inflației IPC a urcat până la 5,14%, nivel cu 0,52 puncte procentuale superior celui atins la sfârșitul trimestrului anterior, potrivit Raportului trimestrial asupra inflației publicat de Banca Națională a României (BNR).

Traiectoria crescătoare a fost imprimată exclusiv de componentele exogene ale coșului de consum, respectiv de grupa bunurilor energetice, în special de segmentul combustibililor, în contextul aprecierii dolarului american și al scumpirii episodice a petrolului în luna octombrie.

În schimb, prețurile volatile ale alimentelor, care au consemnat creșteri notabile pe parcursul trimestrului III, au contrabalansat parțial, în ultimele trei luni ale anului, impactul nefavorabil provenit din partea celor ale bunurilor energetice.

Totodată, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a stagnat pe parcursul trimestrului IV în jurul nivelului de 5,6%, ca efect al influenței unui cumul de determinanți, cu acțiune în ambele sensuri. Rata medie anuală a inflației a continuat să se reducă, ajungând la finele anului 2024 la nivelul de 5,6% în cazul indicelui calculat conform metodologiei naționale (IPC) și, respectiv, la 5,8 la sută în cazul indicatorului calculat conform structurii armonizate (IAPC). Astfel, corecția de pe parcursul trimestrului IV a fost de aproximativ 0,5 puncte procentuale în cazul ambilor indicatori. În aceste condiții, ecartul față de inflația medie din Uniunea Europeană s-a redus în luna decembrie până la 3,2 puncte procentuale, în diminuare cu 0,4 puncte procentuale față de cel consemnat la finele trimestrului III, evoluție care continuă să evidențieze un proces dezinflaționist ușor mai atenuat în cazul României.

După reducerea marginală de pe parcursul trimestrului III (0,1 puncte procentuale), rata anuală a inflației CORE2 ajustat a stagnat pe parcursul trimestrului IV la nivelul de 5,6%. În acest interval, dinamica indicelui s-a plasat deopotrivă sub acțiunea unor factori de natura ofertei, cât și a unora de natura cererii, cu sensuri de acțiune divergente asupra agregatului. Pe de o parte, creșterea costurilor cu materiile prime agroalimentare, accentuată în perioada recentă, a început să fie reflectată de majorarea constantă a ritmului anual al prețurilor de producție internă din industria alimentară. În schimb, bunurile nealimentare și serviciile de piață și-au continuat traiectoria dezinflaționistă. În cazul ambelor segmente, condițiile de cerere au continuat să exercite influențe din ce în ce mai puțin favorabile. Cu toate acestea, ritmul dezinflației celor două subcomponente este relativ lent și chiar în atenuare în cazul bunurilor nealimentare, ca urmare a pierderii suportului provenit de pe filiera prețurilor bunurilor din import.

În cazul serviciilor, dezinflația este încetinită de menținerea presiunilor din partea costurilor cu forța de muncă, acest segment de activitate fiind printre cele mai expuse din economie la factorul muncă. Totodată, așteptările pe termen scurt privind evoluția prețurilor s-au ajustat ușor ascendent în trimestrul IV, o creștere mai amplă a soldului conjunctural fiind vizibilă în cazul operatorilor din comerț, în corelație cu traiectoria ascendentă a volumului vânzărilor.

Deși a înregistrat o anumită atenuare, dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei s-a menținut la valori ridicate în trimestrul III 2024. Avansul mai alert al remunerării pe salariat (19,1%, +2,8 puncte procentuale) a fost temperat într-o anumită măsură de revenirea în teritoriu pozitiv a ritmului de creștere a productivității muncii, însă decalajul dintre cei doi indicatori rămâne considerabil. În structură, activitățile profesionale și serviciile administrative au avut un aport mai important la ușoara ameliorare a productivității. În industrie, rata anuală de creștere a costurilor salariale unitare s-a atenuat până la 12,2% în intervalul octombrie-noiembrie 2024, după o majorare până la 18,5% în trimestrul III; în octombrie-noiembrie producția autohtonă a înregistrat o revenire după o perioadă de contracție, însoțită de o temperare a ritmului de creștere a salariilor.

Previziunile BNR privind rata inflației în 2025

Conform scenariului de bază actualizat al proiecției, după atingerea nivelului de 5,14% în decembrie 2024, BNR estimează că rata anuală a inflației IPC din România va urma o traiectorie predominant descrescătoare în 2025, fiind însă de așteptat ca aceasta să se stabilizeze pe parcursul anului viitor.

Totodată, până în trimestrul III 2025, evoluția inflației IPC va fi marcată de o serie de fluctuații, în ambele sensuri, generate în principal de efecte de bază. Astfel, se anticipează o scădere a inflației la 4,6% în luna martie 2025, susținută parțial de eliminarea din baza de calcul a impactului majorărilor de TVA și accize din ianuarie 2024. Ulterior, indicatorul va înregistra o creștere temporară, atingând 5,3% în iunie 2025, pe fondul epuizării impactului reducerilor semnificative de tarife la energia electrică și gazele naturale operate în perioada similară a anului precedent.

Începând cu trimestrul III 2025, inflația va reveni sub 5%, scăzând până la 3,8% în luna decembrie 2025. Din trimestrul I 2026, aceasta va reintra în intervalul țintei, situându-se la 3,1% atât în luna martie, cât și în luna decembrie 2026.

Deși traiectoria ratei anuale a inflației headline de pe parcursul anului 2025 rămâne, în linii mari, similară celei anticipate în ultimul Raport, proiecția actualizată indică revizuiri în sens ascendent ale valorilor indicatorului.

Acestea sunt determinate, pe de o parte, de creșterea ușoară a proiecției pentru indicele CORE2 ajustat, ca urmare a presiunilor persistente de pe segmentul materiilor prime alimentare și, respectiv, a dinamicilor salariale încă ample, care vor continua să fie transmise în prețurile bunurilor și tarifelor serviciilor, mai ales în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă.

Pe de altă parte, în perioada recentă s-au înregistrat sau au fost anunțate o serie de creșteri neanticipate ale prețurilor unor subcomponente exogene ale coșului de consum, precum țigaretele, tarifele pentru apă, canal și salubritate, dar și combustibilii. Deși aceste majorări sunt strict punctuale, ele vor influența rata anuală a inflației IPC pe parcursul a 12 luni, determinând, astfel, o revizuire în sens ascendent și a prognozei privind inflația pentru luna decembrie 2025 (cu 0,3 puncte procentuale față de cel mai recent Raport).

Prognoza privind rata anuală a inflației CORE2 ajustat a fost ajustată marginal în sus pentru sfârșitul acestui an, la 3,7%, de la 3,5% în Raportul anterior, însă pe termen mediu revizuirea indicatorului este în sens descendent, iar ritmul dezinflației mai alert. Astfel, indicatorul este prognozat să coboare la 3,4% în luna martie 2026 și, ulterior, până la 2,9% în decembrie 2026.

Traiectoria continuu descendentă a ratei anuale a inflației de bază va fi imprimată de ajustarea graduală a așteptărilor privind inflația, de reducerea presiunilor exercitate de prețurile bunurilor din import, precum și de efectele măsurilor recente de consolidare fiscală adoptate de autorități. În acest context, formarea în economie, încă de la începutul acestui an, a unui deficit de cerere agregată (gap PIB negativ) va reprezenta un factor esențial în corecția inflației CORE2 ajustat, cu efecte cumulate mai ample în special pe parcursul anului viitor.

Conduita recentă a politicii monetare a BNR a vizat readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Măsurile fiscale vor afecta consumul

După încetinirea activității economice în 2023, când creșterea medie anuală a coborât la 2,4%, dinamica PIB-ului României a continuat să se tempereze și în 2024, cele mai recente date oficiale indicând o reducere a ritmului anual la 1,2% în trimestrul III. Evoluțiile sectoriale din perioada octombrie-decembrie 2024 sugerează menținerea unei dinamici anuale pozitive a PIB și în trimestrul IV. Pe ansamblul anului, creșterea economică este estimată la valori apropiate de 1%, implicând o nouă atenuare de ritm comparativ cu anul 2023.

Această evoluție este determinată, printre altele, de temperarea activității economice a partenerilor comerciali comunitari pe parcursul mai multor trimestre, cu un efect de contagiune semnificativ și asupra celei din România. În acest context, deviația pozitivă a PIB a continuat să se reducă pe parcursul anului anterior, ajungând, la finalul acestuia, la un nivel marginal pozitiv (0,2%), similar celui estimat în Raportul din noiembrie.

În schimb, măsurile fiscal-bugetare adoptate la sfârșitul anului trecut (OUG nr. 156/2024), cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025, vor avea un impact semnificativ asupra componentelor cererii agregate, potrivit analizei BNR. Pe de o parte, acestea vor reduce considerabil resursele financiare ale gospodăriilor disponibile pentru consum, iar pe de altă parte vor influența, atât direct, cât și indirect, deciziile investiționale ale companiilor. În acest context, se preconizează o încetinire accentuată a dinamicii cererii interne, determinând inclusiv trecerea gapului PIB în teritoriu negativ încă de la începutul acestui an.

În aceste condiții, este de așteptat ca ritmul de creștere al consumului populației să încetinească pe parcursul acestui an comparativ cu dinamica ridicată din 2024, susținută de o politică de venituri extrem de relaxată a autorităților și de presiunile salariale generate de deficitul de forță de muncă din anumite sectoare.

În schimb, după evaluarea unei relative stagnări a formării brute de capital fix în anul 2024, influențată în principal de activitatea sub așteptări din construcții, industrie și serviciile prestate întreprinderilor, investițiile sunt estimate să cunoască o revigorare consistentă începând din acest an.

Prognoza este susținută de mai mulți factori favorabili:

1. revenirea graduală a economiilor partenerilor comerciali externi, deși prognozele de creștere au fost revizuite ușor în jos față de ultimul Raport
2. accelerarea absorbției fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027, având în vedere intrarea în al cincilea an de implementare a programului
3. disponibilizarea probabilă a unor noi resurse prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, inclusiv prin depunerea unor cereri suplimentare de plată de către autoritățile române
4. menținerea unui nivel ridicat al fluxurilor de investiții străine directe (ISD), care, prin continuarea orientării preponderente spre sectoare precum industria, vor contribui inclusiv la stimularea exporturilor de produse românești.

Având în vedere factorii menționați anterior, se preconizează, pe de o parte, o revenire a exporturilor românești la ritmuri anuale pozitive începând din 2025, iar pe de altă parte, o reducere a presiunilor asupra importurilor de bunuri și servicii, indusă de impactul măsurilor fiscale asupra resurselor financiare disponibile în economie.

În aceste condiții, deficitul de cont curent este estimat să se corecteze pe parcursul anului curent, după influențele de sens opus care i-au marcat traiectoria în anul 2024. Totodată, aceste evoluții sugerează și o structură mai echilibrată a creșterii economice, reflectată printr-o dinamică mai sustenabilă a consumului populației, relansarea contribuției pozitive din partea investițiilor și, în egală măsură, o reechilibrare a aportului exporturilor nete la avansul PIB către niveluri mai favorabile. Pe termen mediu însă, continuarea corecției deficitului de cont curent este esențială, în paralel cu ajustarea deficitului bugetar excesiv. Această necesitate este amplificată inclusiv de scăderea semnificativă, în 2024, a surselor de finanțare a deficitului extern, în special a celor negeneratoare de datorie externă. În plus, în contextul tensiunilor geopolitice persistente de la nivel internațional, probabilitatea unor îmbunătățiri viitoare semnificative ale acestor categorii de fluxuri financiare rămâne una destul de redusă.

Riscurile pentru economia României în perioada următoare

De la publicarea precedentului Raport asupra inflației, o parte dintre factorii de risc identificați s-au materializat, în special cei asociați inițierii măsurilor de consolidare fiscală de către autorități, concretizată în prezentarea unor coordonate bugetare care vizează încadrarea acestuia, în 2025, în ținta de deficit de 7% din PIB.

Pe plan extern, analiza BNR remarcă o ușoară detensionare a conflictului geopolitic din Orientul Mijlociu, contrar așteptărilor privind o persistență mai accentuată a acestuia. Chiar și în acest context, evaluarea balanței riscurilor indică posibilitatea unor abateri în sus ale ratei inflației de la traiectoria prognozată în scenariul de bază, în special în cazul apariției unor noi șocuri adverse de ofertă.

Implementarea măsurilor de consolidare fiscală stabilite prin OUG nr. 156/2024 reduce semnificativ incertitudinile legate de conduita politicii fiscal-bugetare în cadrul scenariului de bază al proiecției, se arată în analiza realizată de BNR.

Cu toate acestea, în perspectiva celor șapte ani vizați de planul asumat de autorități, sunt posibile noi ajustări, cu potențiale implicații atât inflaționiste, de exemplu, în cazul majorării unor impozite indirecte, cât și dezinflaționiste, în situația creșterii impozitelor directe sau a restrângerii cheltuielilor bugetare. În pofida inițierii corecției fiscale multianuale, abateri semnificative de la traiectoria deficitelor asumată de autorități ar putea influența percepția investitorilor în active interne. Aceste evoluții ar putea exercita presiuni asupra cursului de schimb, cu efecte indirecte și asupra inflației. De exemplu, tensiunile sociale generate de măsurile aplicate la începutul anului, care au afectat direct resursele financiare ale unor segmente semnificative ale populației, ar putea conduce, în timp, la inițiative cu caracter expansionist, precum acordarea unor forme de sprijin suplimentar categoriilor sociale vulnerabile. În lipsa unor economii bugetare semnificative și realizate în prealabil aplicării unor astfel de măsuri, s-ar periclita atingerea țintelor de deficit bugetar asumate, necesitând, implicit, noi măsuri compensatorii.

Unul dintre riscurile care se conturează tot mai pregnant este cel al neatragerii fondurilor europene în volumele și la termenele stabilite. Absorbția fondurilor aferente cadrului financiar multianual 2014-2020 s-a încheiat, iar în actualul exercițiu, 2021-2027, după patru ani de implementare, s-au accesat doar aproximativ 10% din totalul alocărilor (inclusiv sume din prefinanțări și subvenții destinate agriculturii). În plus, în cadrul PNRR, nicio tranșă nu a fost accesată în 2024, ceea ce reduce semnificativ fereastra de oportunitate privind implementarea acestui program, având în vedere că sumele alocate trebuie atrase până cel târziu la sfârșitul anului 2026.

În acest context, orice întârzieri suplimentare vor limita volumul total al investițiilor finanțate din fonduri europene, diminuând impactul lor pozitiv asupra economiei și reducând capacitatea acestora de a compensa efectele contracționiste ale procesului deja inițiat de consolidare fiscală. De asemenea, ar fi afectată finanțarea deficitelor externe, care rămân la niveluri încă ridicate, iar înlocuirea fondurilor europene cu surse alternative de finanțare, precum investițiile de portofoliu, ar putea crea volatilități suplimentare. În plus, o absorbție incompletă a fondurilor europene ar putea frâna progresul în planul reformelor structurale, mai ales în domeniile în care accesarea sumelor de bani este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane specifice.

În ciuda unor semnale recente de detensionare, riscurile de pe piața muncii rămân preocupante. Persistă incertitudini privind dinamica salariilor, în special în sectorul privat, unde eliminarea unor facilități fiscale de la începutul acestui an ar putea genera ajustări salariale mai ample decât cele anticipate în scenariul de bază. De asemenea, alinierea salariului minim la cel prevăzut de directiva europeană ar putea conduce la noi creșteri de prețuri, prin preluarea presiunilor salariale mai ample și asupra costurilor de producție. În sectorul public, aplicarea strictă a prevederilor OUG nr. 156/2024 a redus riscul unor presiuni salariale extinse asupra economiei, inclusiv prin efecte de demonstrație asupra celor din sectorul privat. În schimb, pe termen mediu, în anumite sectoare, este posibilă o amplificare a deficiențelor structurale persistente – de pildă, necorelarea cerințelor angajatorilor cu oferta de forță de muncă – evoluție care ar putea implica noi surse de șocuri inflaționiste.

În plan extern, incertitudinile s-au accentuat, mai ales în contextul posibilelor măsuri protecționiste anunțate de SUA, care ar putea exercita efecte divergente asupra activității economice și, respectiv, a inflației, generând riscul de stagflație. Impactul acestor măsuri ar depinde de gradul de expunere al fiecărei economii în comerțul direct cu Statele Unite, dar și de posibile pierderi indirecte de productivitate în rândul firmelor locale și al celor din cadrul principalilor parteneri comerciali ai României. În plus, o creștere a aversiunii la risc de la nivel global ar putea determina companiile să amâne unele decizii investiționale. Totodată, majorarea tarifelor vamale ar putea accentua presiunile inflaționiste prin scumpirea bunurilor importate, inclusiv materii prime și bunuri intermediare. Aceste creșteri de costuri s-ar putea reflecta în noi scumpiri transmise pe lanțul de producție, amplificând astfel presiunile asupra prețurilor finale.

Decizia BNR de politică monetară

Dată fiind perspectiva menținerii ratei anuale a inflației peste valorile anticipate anterior și deasupra intervalului țintei în anul curent, inclusiv în contextul unui parcurs fluctuant accentuat în semestrul I 2025, și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 14 februarie 2025 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%.

Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.