Care sunt țările cu cel mai liber Internet

Care sunt țările cu cel mai liber Internet

Reading Time: 2 minute

Pe o scară de la 1 la 100,  11 țări au obținut scorul 92 pentru libertatea internetului, iar cetățenii lor se confruntă cu cele mai puține restricții online, potrivit unui raport Cloudwards.net pentru anul 2026. Aceste țări — printre care Belgia, Costa Rica, Timor-Leste și Noua Zeelandă — sunt răspândite pe patru continente.

Coreea de Nord, unde doar cetățenii de maximă încredere ai regimului pot folosi internetul global, a obținut scorul 0. Rusia, Pakistan, Iran și China au obținut fiecare doar 4 puncte. Țările aflate la coada clasamentului sau aproape de aceasta sunt distribuite pe trei continente: Asia, Africa și Europa.

Statele Unite ale Americii au obținut un scor general de 64, alături de Africa de Sud, Japonia, Australia și alte țări din zona mediană a clasamentului. În România scorul pentru libertatea internetului este 64, la fel ca SUA și Serbia, dar sub cel al vecinilor din Republica Moldova (84), Bulgaria (72) și Ungaria (76). Dintre vecinii României, doar Ucraina (44), aflată în război cu trupele invadatoare ruse, se situează sub scorul României.

În Europa, printre țările cu acces foarte liber se numără Finlanda, Islanda, Norvegia, Belgia, Danemarca, Slovacia și Liechtenstein. Aceste țări permit accesul liber la site-uri pentru adulți, platforme de social media și servicii VPN, fără restricții asupra exprimării politice sau civice online.

Analiza s-a bazat pe date din mai multe surse, în patru categorii principale: torente, conținut pentru adulți, conținut politic și civic și accesibilitatea VPN-urilor.

Pentru torente, au fost verificate site-uri populare prin OONI Explorer, iar acolo unde rezultatele erau ambigue, acestea au fost comparate cu informații juridice specifice fiecărei țări.

Pentru conținutul politic și civic, au fost folosite date Freedom House și documente de suport, luându-se în calcul blocarea rețelelor sociale, blocarea platformelor de comunicare, restricțiile asupra conținutului politic, social sau religios, întreruperile rețelelor ICT și manipularea discursului online.

Pentru VPN-uri, țările au fost evaluate în funcție de faptul dacă serviciile sunt interzise, complet legale sau restricționate prin reglementări sau aplicarea legii.