Ce spun avocații despre cazul Polymarket. Este o zonă gri unde tehnologia ocolește legea

Ce spun avocații despre cazul Polymarket. Este o zonă gri unde tehnologia ocolește legea

Reading Time: 4 minute

Decizia Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) de a include platforma Polymarket pe lista neagră a operatorilor fără licență readuce în atenție o problemă mai amplă: apariția unei „zone gri” între lege și tehnologie, în care inovația evoluează mai repede decât capacitatea sistemului juridic de a o înțelege și reglementa, semnalează societatea de avocatură Buju Stanciu & Asociații. În plus, avocații subliniază că prudența autorităților este de înțeles, dar nu e sustenabilă pe termen lung, mai ales că, spre deosebire de SUA, statele UE tratează predicțiile ca pe jocuri de noroc neautorizate, dar nu există o definiție legală clară.

Deși măsura este corectă din perspectiva legislației actuale, ea arată o necesitate urgentă de actualizare a cadrului normativ, pentru a reflecta noile forme de interacțiune digitală și financiară.

„Dacă pariem pe viitor, trebuie să ne întrebăm dacă vrem să reglementăm fie un climat în care toate formele emergente sunt asimilate la interzise, fie unul în care statul se așază la masa discuțiilor și redefinește echilibrul între inovație, protecție și control. În lipsa unui cadru care să răspundă direct și distinct la noile forme de interacțiune descentralizată, ne aflăm într-o zonă gri în care tehnologia ocolește legea, iar legea, la rândul ei, evită tehnologia”, declară avocatul Victor Buju, partener al societății Buju Stanciu&Asociații.

Polymarket, inclusă pe lista neagră în România

Pe 30 octombrie 2025, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a decis includerea platformei „Polymarket” pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență pe teritoriul României. Decizia vine în urma unei explozii de activitate pe această platformă în perioada electorală recentă, cu volume declarate de peste 600 de milioane de dolari pentru alegerile prezidențiale din România și peste 15 milioane pentru alegerile din București.

La prima vedere, reacția ONJN pare o simplă aplicare a cadrului legal existent. La o privire mai atentă, însă, ea deschide o discuție mult mai amplă, ce privește relația dintre lege, tehnologie și formele emergente de interacțiune financiară în epoca descentralizării. În fond, Polymarket nu este o platformă de pariuri, ci un „laborator” global pentru testarea modului în care oamenii „votează cu banii” asupra viitorului.

Reacția statului: necesară, dar temporară

Potrivit avocatului Victor Buju, partener în cadrul Buju Stanciu & Asociații, „decizia ONJN este firească în litera legii. Ea protejează cadrul normativ existent, bugetul de stat și principiul conform căruia jocurile de noroc reprezintă monopol reglementat. În plus, platforma a fost deja sancționată în SUA și este blocată în alte jurisdicții, inclusiv Belgia, Polonia și Singapore. Totuși, această reacție (perfect legitimă) scoate la iveală limitele structurale ale reglementării actuale. În logica ONJN, pariul rămâne pariu, chiar daca se folosesc criptoactive (USDC) și este procesat prin smart contracte.”

Legea română definește jocul de noroc ca o activitate cu miză plătită, organizată după un regulament aprobat, care oferă un câștig material și are rezultat determinat prin hazard. Pentru forma online, este obligatorie licențierea ONJN și operarea unui sediu permanent în România. Aceste elemente sunt cumulative, iar absența unuia poate exclude activitatea din sfera reglementării.

Cu toate acestea, avocatul Marius Stanciu, partener în aceeași casă de avocatură, explică faptul că „în cazul Polymarket, multe dintre aceste trăsături nu sunt prezente într-o formă clasică: nu există un organizator care să garanteze câștigul, nu se joacă împotriva „casei”. De asemenea, participarea se face prin cumpărarea de tokenuri tranzacționate între utilizatori, nu printr-o miză plătită direct unui operator”.

O dilemă de calificare juridică: Statele UE tratează predicțiile ca pe jocuri de noroc neautorizate, dar nu există o definiție legală clară

În lipsa unei distincții legale între „pariuri de predicție” și instrumente de analiză probabilistică, autoritățile naționale sunt obligate să aplice tipare vechi unor realități noi. Diferența dintre un contract de pariu și un „event contract” este subtilă: ambele mizează pe viitor, dar doar unul produce informație. Acolo unde legislația americană începe să vadă un instrument de „inteligență colectivă”, legislația română continuă să vadă un joc de noroc.

„Această structură a fost analizată și de autoritățile americane: în 2022, Comisia pentru tranzacționarea contractelor futures (CFTC) a sancționat Polymarket nu pentru operarea unui joc de noroc ilegal, ci pentru faptul că oferea contracte derivate (event contracts) fără a fi înregistrată ca piață de tranzacționare.

Distincția este esențială: în dreptul american, nu i s-a aplicat legislația de gambling, ci cea financiară. Astfel, autoritatea a tratat aceste piețe ca instrumente speculative ce ar trebui reglementate sub incidența legii privind piețele de derivate, nu sub reglementările de jocuri de noroc. Polymarket a fost amendată, dar și-a continuat activitatea după restructurare și achiziția unei platforme licențiate (Kalshi), tocmai pentru a funcționa într-un cadru compatibil”, punctează avocatul Victor Buju.

Această diferență de abordare între SUA și România reflectă un punct sensibil al cadrului legal din țara noastră: lipsa unui filtru juridic care să diferențieze între pariul de noroc și instrumentul de analiză descentralizată a probabilităților.

„Această prudență instituțională este de înțeles, dar nu e sustenabilă pe termen lung. Spre deosebire de SUA, unde CFTC a abordat fenomenul din perspectiva piețelor financiare, în Europa abordarea rămâne în esență prohibitivă. Directiva (UE) 2015/849 și Regulamentul MiCA nu oferă încă un cadru pentru „prediction markets”, iar statele membre tratează aceste inițiative ca pe jocuri de noroc neautorizate. România doar urmează această linie conservatoare. În lipsa unei definiții legale clare pentru piețele de predicție și a unui mecanism de conformare voluntară pentru aplicații descentralizate, intervențiile administrative riscă să rămână punctuale, reactive și expuse contestării”, conchide avocatul Marius Stanciu.

ONJN: un argument juridic solid, dar tradițional

ONJN construiește un raționament juridic coerent și bine fundamentat: activitatea desfășurată pe Polymarket întrunește toate elementele esențiale ale pariurilor în contraparte, astfel cum acestea sunt reglementate de OUG nr. 77/2009. Pe scurt:

a. Există o miză, pentru că utilizatorii riscă fonduri pentru un posibil câștig

b. Există un rezultat viitor aleatoriu care determină deznodământul

c. Există contrapărți reale, nu doar un algoritm

d. Există o distribuție de câștig/pierdere între participanți

e. Iar platforma funcționează ca intermediar și colector de comision, fără a garanta cote sau asumări de risc.

În plus, ONJN atrage atenția că percepția publică este una clară: utilizatorii înțeleg și folosesc Polymarket ca pe un site de pariuri în crypto, indiferent de brandingul său ca „piață de predicții” sau „event trading protocol”.

Astfel, conform regimului juridic național, Polymarket nu este un experiment tehnologic inofensiv, ci un operator de jocuri de noroc care funcționează fără licență, în afara oricărui control fiscal, fără aplicarea principiilor de combatere a spălării banilor, de integritate sau protecție a jucătorilor.