Crenguța Roșu (DC Communication): Un business despre oameni, curiozitate și curaj

Crenguța Roșu (DC Communication): Un business despre oameni, curiozitate și curaj

Reading Time: 6 minute

Una dintre cele mai longevive agenții independente de pe piața locală, continuă să privească spre viitor cu aceeași sinceritate, demnitate și pasiune pentru comunicare. Am vorbit cu Crenguța Roșu, Co-Managing Partner & Fondator DC Communication, despre cele mai dificile și bune momente din ultimele trei decenii, dar și despre cum se schimbă lumea comunicării.

Care este cheia succesului creșterii și dezvoltării unei agenții de PR timp de 30 de ani?

Dacă ar exista o rețetă magică pentru succes, la cum arată lumea, înseamnă că e ascunsă undeva într-o bibliotecă secretă. În cazul nostru adevărul e că am ajuns aici datorită unui mix de intuiție, adaptabilitate și oameni extraordinari. Dacă ar fi să alegem un singur cuvânt care ne-a ținut relevanți timp de trei decenii, ar fi „adaptabilitate” – dar nu doar în sensul de „hai să vedem cum ne descurcăm”, ci mai degrabă „hai să fim cu un pas înainte și să ne reinventăm înainte să fim forțați de context”.

Evident, nu au fost doar momente de glorie. Am avut și perioade când un singur client aducea 45% din venituri – și am învățat pe pielea noastră că nu e sănătos să ții toate ouăle într-un singur coș. Am schimbat structura echipei de mai multe ori, am fost printre primii care au încercat noi instrumente de comunicare înainte ca lumea să fie pregătită (spoiler alert: a fost prea devreme), iar social media ne-a învățat că timingul chiar e totul.

Ce ne-a ținut pe acest drum a fost norocul de a avea colegi extraordinari. Am avut alături oameni care nu doar au acceptat schimbarea, ci au ajutat la modelarea ei. Au fost cei care au îmbrățișat noile tendințe, au învățat, s-au perfecționat și au rămas parte dintr-un proces de creștere continuă. Aceasta este, de fapt, adevărata constantă a DC Communication: oamenii care au fost și sunt aici.

Industria locală de comunicare s-a schimbat radical de când v-ați lansat voi. Care sunt lucrurile care au rămas în picioare?

Când am început, PR-ul în România era o chestie vag definită – multă lume credea că înseamnă doar să trimiți comunicate de presă și să organizezi evenimente cu fursecuri. Astăzi, e o industrie matură, cu strategii complexe și tehnologii sofisticate. Dar, în tot acest răstimp, trei lucruri au rămas esențiale.

Claritatea – oamenii încă vor să înțeleagă despre ce vorbești. Strategia – nu poți face comunicare doar cu postări spontane și un viral. Autenticitatea – dacă vrei ca lumea să te creadă, trebuie să fii coerent, să explici ce și cum faci, ce faci să fie egal cu ce spui și nu doar să fii văzut sau să „dai bine”. Tehnologiile se schimbă, dar fundația rămâne aceeași: fără aliniere clară și autentică, mesaje, comportament, pe toate punctele de contact nu prea e comunicare, ci zgomot de fundal.

Care au fost cele mai dificile momente și cum le-ați depășit?

Fiecare schimbare majoră în piață a fost un reality check. Criza din 2008-2009? Clienți care își tăiau bugetele de comunicare înainte să apuce să spună „PR”. Am trecut peste concentrându-ne pe diversificare și pe proiecte cu impact comunitar. Unele lucruri le-am prevăzut – cum ar fi ascensiunea webului, am creat o echipă de web communication când site-urile erau încă privite de mulți ca niște vitrine statice.

Dar am învățat că dacă ești prea devreme, e ca și cum ai fi greșit, pentru că toate acestea au impact în cifre și capacitatea de a face investiții pentru creștere. La fel, la apariția și dezvoltarea social media, de data asta, având experiența anterioară am fost mai prudenți, dar am dezvoltat competențele interne. Ce ne-a salvat de fiecare dată? Capacitatea de a ne adapta înainte ca schimbarea să ne forțeze să o facem și o echipă care a știut să învețe din mers.

Cele mai mari reușite?

Dacă ne uităm în urmă, ne putem lăuda cu destule. Am fost acolo la lansarea unor branduri mari, la repoziționări, intrări și ieșiri de pe piață, achiziții, listări pe bursă, transformări, restructurări, la pre-aderarea României la UE – practic, am avut șansa să fi fost martori și arhitecți ai unor momente cheie pentru clienții noștri și nu numai. Am organizat campanii de anvergură națională, am prevenit și gestionat momente de criză și am ajutat branduri să își construiască o identitate solidă.

Am primit recunoașteri de la clienți, local și global, când clienții și-au dorit să participe la competiții au și câștigat premii, dar peste asta ne-a onorat faptul că ei au ales parteneriate pe termen lung și am avut în portofoliu clienți pentru perioade îndelungate, uneori zeci de ani. Dar cel mai important e că după 30 de ani  încă avem chef de muncă, curiozitate și o echipă senzațională care face lucrurile să se întâmple.

Există vreun aspect de care îți este dor de acum 30 de ani? De ce?

Mi-e dor de spațiul de reflecție. Astăzi, viteza transformă totul – fast content, fast reactions, fast everything. Viteza impusă de digitalizare și fluxul constant de conținut creează un mediu în care presiunea de a comunica repede afectează calitatea dialogului.

În același timp, trecerea de la o piață centralizată la economia de piață a adus o energie pozitivă de construcție, de deschidere–fiecare proiect însemna drumuri neexplorate, noi industrii, noi moduri de a crește economia. Mi-e dor de și de acea promisiune a dezvoltării.

Acum, deși tehnologia ne oferă posibilități nelimitate și deschide noi universuri, ne confruntăm și cu o altă realitate: polarizare extremă, tensiuni geopolitice și un sentiment de închidere. Ritmul s-a accelerat, dar direcția nu mai e la fel de clară. Provocarea de astăzi este să găsim echilibrul între viteza schimbării și coerența mesajelor. Și să ne asigurăm că, în tot acest zgomot, comunicarea rămâne despre conectare reală, nu doar despre expunere.

Cum s-a schimbat abordarea voastră față de clienți și industrie în acești ani?

Am fost mereu adepții unei comunicări integrate. Am susținut că mesajele unei companii trebuie să fie coerente pe toate palierele – de la comunicarea internă la relația cu investitorii, media, comunitatea proximă și mediul economic mai larg. Am fost cuceriți iremediabil de una din definițiile profesiei, care vorbește de obiectivul ultim, atingerea mai bunei înțelegeri între o organizație și publicurile sale. Astăzi, observăm că tot mai multe companii fac eforturi conștiente de integrare, dar provocarea rămâne, încă există așa-numitele silozuri, pereți intangibili interni, care afectează fluxurile de comunicare.

Rolul nostru este să ajutăm clienții să creeze consistență, să prioritizeze ceea ce este esențial și să alinieze obiectivele strategice cu mesajele lor. Într-o lume în care zgomotul de fond este imens, coerența și claritatea sunt mai importante ca niciodată. Companiile au înțeles tot mai bine că nu pot funcționa cu comunicare fragmentată.

Employer branding, social media, corporate comm, media relations, investors relations– toate trebuie să aibă o linie coerentă, comună, coordonată. Noi ne-am păstrat misiunea de a ajuta clienții să lege aceste puncte, să creeze o strategie solidă, nu doar campanii izolate. Comunicarea trebuie să susțină obiectivele de business, să fie mai mult decât un exercițiu de vizibilitate.

Crenguța, cum ai descrie anul 2024 pentru DC Communication?

2024 a fost un an de echilibru strategic. Am lucrat intens în industrii esențiale – energie, construcții, IT, servicii profesionale, agricultură – unde comunicarea este un element-cheie pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare. Am continuat și proiectele pentru comunități, sustenabilitate și dezvoltare durabilă. Provocările? Un mediu polarizat, presiuni pe bugete, fragmentare a canalelor de comunicare care implică execuții multiple. Dar am continuat să ne păstrăm direcția, găsind soluții și demonstrând că impactul real vine din claritate, perseverență, strategie solidă și informații relevante, nu din reacții de moment.

Ce vă propuneți pentru 2025?

Consolidare și inovare. Ne concentrăm pe integrarea clară a comunicării la toate punctele de contact, pentru ca fiecare organizație să aibă un flux coerent de mesaje. De asemenea, punem accent pe cercetare și date, să putem înțelege percepțiile, problemele și cum putem ajusta mesajele pentru a atinge the Holy Grail-ul comunicării – mai buna înțelegere. Și, evident, să ne menținem spiritul curios, deschis și adaptabil – pentru că asta ne-a adus aici și asta ne va duce mai departe.

Care sunt tendințele pieței pe care sunteți pregătiți să le adoptați și de ce?

Comunicare bazată pe date – intuiția e bună, dar cifrele nu mint. AI ca suport, nu ca înlocuitor – strategia și creativitatea rămân umane. Formate diverse – video, podcasturi, conținut interactiv – lumea nu mai citește rapoarte de 30 de pagini. Integrare și coordonare – e o tendință pe care o susținem de când ne-am pornit la aventura DC. În esență? Industria se schimbă, dar principiile bune de comunicare rămân aceleași.

Ce are nevoie în acest moment industria de comunicare din România? Voi ce ați schimba, dacă ați putea?

Cred că industria și chiar societatea au nevoie de mai multă claritate și mai puțin zgomot. Dacă am putea schimba ceva? Poate percepția că activitatea de comunicare este doar despre vizibilitate. Noi credem că obiectivul comunicării este  să susțină o viziune, să explice, să informeze, să convingă nu doar să creeze momente de expunere. Impactul real vine dintr-o strategie constantă, din mesaje coerente și dintr-o prezență susținută pe termen lung.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 391 (15 martie – 15 aprilie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.