Anna Nicolau, Institutul Polonez: „Identitatea vizuală, grafica, designul urban și spațiul public sunt tratate cu o conștiință puternică a relației dintre artă și viața de zi cu zi”

Anna Nicolau, Institutul Polonez: „Identitatea vizuală, grafica, designul urban și spațiul public sunt tratate cu o conștiință puternică a relației dintre artă și viața de zi cu zi”

Reading Time: 8 minute

Expoziția 60/60 – Expoziție de Afiș Polonez a făcut parte din formatul International Design | BDF Professional, de la Galeria Mincu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Organizată de Universitatea de Arte „Magdalena Abakanowicz” din Poznań cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Studioului de Afișe „Waldemar Świerzy”, expoziția a prezintat realizările unuia dintre cei mai valoroși artiști grafici polonezi, precum și ale elevilor și continuatorilor săi.

„Signs of Connecttion” este o instalație tipografică interactivă despre diacriticele care modelează limba noastră comună, în care vizitatorii devin coautori ai proiectului. Ce se întâmplă când luăm aceste accente — aceste ornamente mândre și ciudate ale limbajului — și le oferim cuiva care nu le-a folosit niciodată? Instalația a fost dezvoltată de designerii grafici Ola Kot și Andrei Grosu.

Am vorbit cu Anna Nicolau, coordonator de proiecte Institutul Polonez București, și am reușit să intrăm și mai mult în povestea evenimentului.

Cum ați primit invitația / cum a început colaborarea pentru ediția din acest an a BDF Professional?

Colaborarea se înscrie într-o relație construită de-a lungul mai multor ani, prin proiecte culturale și artistice de diferite tipuri. Ediția din acest an a BDF Professional vine, de asemenea, în continuarea Sezonului Cultural Polonia–România, care a generat numeroase contexte de colaborare între instituții, artiști și profesioniști din cele două țări, printre care s-a numărat și colaborarea dintre Romanian Design Week și Łódź Design Festival.

Proiectul comun dintre cele două festivaluri, Design is our shared language, a adus împreună designeri și arhitecți români și polonezi și a propus intervenții în spațiul public din București și Łódź. Este un exemplu foarte bun al modului în care designul poate deveni un instrument de dialog între cele două țări.

Invitația la BDF Professional reprezintă astfel o continuare firească a acestui dialog și o nouă ocazie de a prezenta în România proiecte relevante din zona designului polonez și de a dezvolta noi forme de colaborare.

Cum au fost alese cele două expoziții – The Signs of Connection și Polish Poster Exhibition?

Cele două expoziții au origini și abordări diferite.

„Expoziția 60/60 – Polish Poster Exhibition a fost creată de cadre didactice ale Universității de Arte din Poznań (UAP) în cadrul IMPACT 2025, o conferință internațională dedicată designului, care reunește profesioniști și reprezentanți ai mediului academic și artistic. Expoziția prezintă tradiția și diversitatea afișului polonez, punând în evidență atât patrimoniul acestei forme de expresie, cât și continuitatea și relevanța sa în designul contemporan.”

Proiectul a avut și o importantă componentă educațională, fiind însoțit de workshopuri pentru studenții UNArte și de o prezentare în cadrul BDF Talks. Astfel, expoziția a funcționat nu doar ca o prezentare a designului polonez, ci și ca un context pentru schimb de experiență și dialog între cadre didactice, studenți și profesioniști din cele două țări.

The Signs of Connection este rezultatul colaborării dintre designerii grafici Ola Kot din Polonia și Andrei Grosu din România. Ola Kot este cadru didactic la Academia de Arte Frumoase din Varșovia și a fost implicată în realizarea identității vizuale a Sezonului Cultural Polonia–România.

Instalația pornește de la tipografie și de la particularitățile celor două limbi, explorând într-un mod interactiv rolul semnelor diacritice în construirea identității vizuale a limbii. Cei doi designeri au creat fiecare câte un font de la zero, iar apoi formele lor au fost combinate cu ajutorul unui instrument digital creat special pentru acest proiect.

Rezultatul este o explorare vizuală a punctelor în care două sensibilități grafice și două limbi pot găsi un teren comun. În acest fel, un element aparent tehnic – diacritica – devine un instrument pentru a vorbi despre limbă, identitate, comunicare și apropierea dintre cele două culturi.

Deși foarte diferite ca formă și conținut, ambele proiecte pun în evidență importanța componentei educaționale în artă și design și rolul universităților de artă în dezvoltarea dialogului dintre cele două țări.

Cum se leagă cele două expoziții?

Cele două expoziții nu au fost concepute inițial ca un proiect unitar și nu există o legătură tematică directă între ele. Elementul comun este implicarea cadrelor didactice din universitățile de artă din Polonia și, implicit, componenta educațională a ambelor proiecte. În ambele cazuri, universitatea nu este doar un loc în care se produce educație artistică, ci și un spațiu de cercetare, experiment și schimb internațional. Proiectele creează astfel contexte pentru întâlniri, schimb de experiență și dezvoltarea unor noi colaborări între mediile academice și artistice din România și Polonia.

Care au fost principalele obiective?

Principalele obiective au fost prezentarea artistică a colaborării româno-poloneze și promovarea designului polonez în România, dar și dezvoltarea unor legături mai strânse între instituțiile de învățământ artistic din cele două țări. O importanță deosebită are componenta educațională: implicarea cadrelor universitare, organizarea de workshopuri și crearea unor oportunități de întâlnire între studenți și profesioniști. În acest sens, expozițiile reprezintă mai mult decât prezentări artistice. Ele pot deveni puncte de plecare pentru colaborări viitoare, schimburi academice și proiecte comune între instituții și generații diferite de designeri.

Cum poate fi caracterizată industria designului polonez în acest moment și cum a evoluat în ultimii ani?

Una dintre caracteristicile importante ale designului polonez este prezența artei în viața cotidiană și atenția acordată calității vizuale a mediului înconjurător. Identitatea vizuală, grafica, designul urban și spațiul public sunt tratate cu o conștiință puternică a relației dintre artă și viața de zi cu zi. Există o preocupare constantă pentru calitatea designului, dar și pentru rolul său cultural și educativ.

Această abordare presupune conștientizarea faptului că spațiul public poate deveni un spațiu de expresie artistică, de întâlnire și de educație vizuală. Un exemplu recent și relevant este colaborarea dintre Romanian Design Week și Łódź Design Festival din cadrul Sezonului Cultural Polonia–România, care a dus la realizarea unor instalații interactive de spațiu public în București și Łódź. Este o direcție care poate fi observată și în colaborări anterioare cu organizații poloneze precum Traffic Design, prin proiecte care aduc arta și designul mai aproape de spațiul public și de comunitate.

Crearea unui afiș de succes presupune multă creativitate, dar și precizie și capacitatea de a intra în dialog cu publicul. Care sunt principalele provocări pentru artiști?

Principalele provocări țin de creativitate, inovație și actualitate. Un afiș trebuie să capteze atenția, dar, în același timp, să transmită un mesaj relevant pentru contextul în care apare. Soluția vizuală trebuie să fie suficient de originală pentru a se distinge, dar și suficient de clară pentru a comunica eficient. Într-un spațiu vizual din ce în ce mai aglomerat, această combinație devine o provocare importantă: crearea unui limbaj vizual nou și relevant, capabil să atragă publicul, dar și să îi ofere o perspectivă nouă asupra subiectului comunicat.

Școala poloneză de afiș are o tradiție foarte puternică și este cunoscută în întreaga lume. Care este secretul acestui succes?

Este important de menționat că Școala poloneză de afiș s-a dezvoltat într-un context istoric specific și, într-un anumit sens, din necesitate. În perioada comunistă, afișul a devenit unul dintre spațiile în care artiștii au reușit să își păstreze și să își dezvolte o remarcabilă libertate de expresie artistică. În loc să se limiteze la formule convenționale de comunicare, artiștii au creat un limbaj vizual propriu, bazat pe metaforă, asociere, ironie și o puternică individualitate artistică.

În acest sens, Școala poloneză de afiș nu a însemnat doar o formă de design, ci și o formă de expresie artistică. Artiștii nu s-au limitat la ceea ce publicul cunoștea deja, ci au contribuit la formarea gustului public și la educarea vizuală a societății. Poate că unul dintre secretele acestei tradiții este tocmai faptul că artiștii nu au încercat să urmeze gusturile existente, ci au avut libertatea și curajul de a propune un limbaj nou. Au creat tendințe și, în același timp, au educat publicul să le descopere.

Cum se combină tradiția și noutatea în designul polonez?

Tradiția poate funcționa ca o sursă de noutate și de creativitate. O tradiție puternică oferă artiștilor un fundament, dar nu presupune repetarea unor formule existente. Dimpotrivă, cunoașterea istoriei și a limbajului vizual permite reinterpretarea acestora și transformarea lor în funcție de realitățile contemporane. În acest sens, tradiția alimentează inovația. O tradiție rămâne vie tocmai atunci când fiecare generație găsește propriul mod de a o interpreta și de a o duce mai departe.

De ce este afișul atât de asociat cu designul polonez?

Afișul reprezintă unul dintre elementele cele mai recognoscibile ale designului polonez la nivel internațional, dar nu este singurul domeniu în care există o tradiție importantă. Designul polonez are contribuții relevante și în designul de produs, mobilier, design editorial, designul de carte și numeroase alte domenii. Asocierea foarte puternică dintre Polonia și afiș se datorează în primul rând prestigiului internațional al Școlii poloneze de afiș și influenței pe care aceasta a avut-o asupra dezvoltării designului grafic. Afișul a oferit, de asemenea, generații întregi de artiști un teritoriu în care designul, arta și comunicarea publică puteau să se întâlnească.

Tipografia este o zonă foarte specifică a designului, cu propriile provocări, dar pare să aibă o mare putere de atracție asupra publicului. Cum poate fi privită?

Tipografia rămâne într-o anumită măsură un domeniu de nișă, însă poate deveni foarte accesibilă atunci când este prezentată într-un mod interactiv. The Signs of Connection reprezintă un bun exemplu: un subiect aparent foarte specializat – semnele diacritice – devine un punct de plecare pentru o explorare a limbii, identității, comunicării și relației dintre două kulturi. Interactivitatea permite publicului să descopere tipografia nu doar ca instrument funcțional, ci și ca formă de ekspresie vizuală și eksperyment.

Designerii polonezi sunt cunoscuți pentru un anumit tip de tipografie creativă?

Nu poate fi definit un singur „stil polonez” de tipografie, însă există o tradiție puternică a experimentului tipografic și a tratării literei ca element vizual, nu doar ca instrument de transmitere a textului. Diacriticele reprezintă, în acest context, un exemplu foarte interesant. Ele au constituit o sursă de inspirație pentru identitatea vizuală a Sezonului Cultural Polonia–România și se află, de asemenea, în centrul expoziției The Signs of Connection.

Proiectul arată foarte concret această abordare: doi designeri, două limbi și două sensibilități grafice distincte pornesc de la același alfabet și creează noi forme prin combinarea elementelor celor două fonturi. Un element aparent tehnic devine astfel un instrument de expresie artistică și un mod de a vorbi despre specificul celor două limbi și despre apropierea dintre cele două culturi. Această atenție acordată tipografiei se înscrie într-o preocupare mai largă a designului polonez pentru calitatea grafică a spațiului public și pentru educația vizuală.

Mai multe despre expoziția 60/60 – Expoziție de Afiș Polonez 

Waldemar Świerzy a fost o figură marcantă a Școlii Poloneze de Afiș, o mișcare artistică apărută după Al Doilea Război Mondial, care a câștigat recunoaștere în întreaga lume. Școala Poloneză de Afiș s-a făcut remarcată prin expresivitate, culori îndrăznețe și imagini sintetice, și îmbină sensibilitatea picturală cu funcția practică.

Printre reprezentanții săi s-au numărat și Henryk Tomaszewski, Jan Lenica și Franciszek Starowieyski. Afișele lui Świerzy, în special cele cu tematică culturală – de film, muzică, teatru – sunt compoziții cu o putere expresivă și o încărcătură emoțională excepționale.

Expoziția prezintă atât lucrări realizate de Świerzy, cât și de succesorii săi de la Studioul de Afișe I al Universității de Arte din Poznań. După Świerzy, studioul a fost condus de Grzegorz Marszałek, iar în prezent de Marcin Markowski. Expoziția prezintă, de asemenea, lucrări realizate de Lex Drewiński, Eugeniusz Skorwider sau Mirosław Adamczyk, dar și ale generației mai tinere: Agata Kulczyk, Max Skorwider, Dominika Cerniak-Chojnacka, Szymon Szymankiewicz, Piotr Kacprzak, Michał Tatarkiewicz și Wojciech Janicki – mulți dintre ei pedagogi care formează noi generații de designeri.

Lucrările acestor artiști, premiate de multe ori în Polonia și în străinătate, arată cât de vie rămâne tradiția Școlii Poloneze de Afiș și cum evoluează ea ca răspuns la provocările contemporane. Expoziția prezintă nu numai istoria, ci și viitorul designului grafic polonez ca formă de artă, cultură și comunicare.

Evenimentul este o invitație de a descoperi un patrimoniu care continuă să inspire generații de designeri.

Poze de Mihai Ciobanu