Digital Lifestyle

De la Conacul Grigorescu la Digi24: Juranda Kirschner și emisiunea care a crescut de patru ori audiența într-o lună

6 aug. 2026 4 min
Adaugă Revista Biz ca sursă preferată în Google

De la Conacul Grigorescu la Digi24: Juranda Kirschner și emisiunea care a crescut de patru ori audiența într-o lună

Reading Time: 4 minute

Economistă întoarsă din Occident, autodidactă în bucătărie și promotoare a mișcării Slow Food în România, Juranda Kirschner a construit, împreună cu soțul său Thorsten, un ecosistem întreg în jurul unei singure idei: că un ingredient bun se cultivă în satul de alături. Din iunie 2026, povestea aceasta a ajuns și pe micile ecrane, în emisiunea „Savoare la Conac cu Juranda” unde este si gazda emisiunii, difuzată duminica la Digi24.

Acum 15 ani, un conac neobrâncovenesc din 1930, ridicat de moșierul C.C. Grigorescu în satul Rătești, comuna Berca, era o clădire în paragină la câțiva kilometri de Vulcanii Noroioși. Astăzi, aceeași clădire este un restaurant farm-to-table, o băcănie artizanală, un conac și punctul din care pornesc cele mai multe dintre inițiativele care au pus gastronomia buzoiană pe harta României.

Între cele două momente se află povestea Jurandei Kirschner — și a unei decizii pe care puțini o iau: aceea de a se întoarce acasă.

Juranda si Charlie Ottley.jpg

De la Wrocław, Paris și Bavaria, înapoi în regiunea bunicilor

Juranda Kirschner este născută la București și a studiat și lucrat mai bine de un deceniu în străinătate, ca economistă, în consultanță pentru proiecte de dezvoltare internațională — la Wrocław, la Paris și în Bavaria. În 2009 s-a întors în România alături de soțul său, bavarezul Thorsten Kirschner, iar în 2011 cei doi s-au mutat în județul Buzău, acolo unde familia ei avea rădăcini.

În același an au cumpărat Conacul Grigorescu și au început restaurarea: pas cu pas, cu meșteri și materiale locale, pe măsură ce banii permiteau. Tot atunci au pus bazele Terra Carpatica, întreprinderea de turism gastronomic care avea să răspundă unei lipse pe care o resimțiseră ei înșiși ca vizitatori: aceea a unei oferte culinare de calitate în regiune.

„Nu am venit cu un plan de afaceri, ci cu o convingere”, spune Juranda. „Ingredientele erau deja aici, brânzeturile, mierea, trufele din pădurile din jur, legumele din grădini. Ce lipsea era cineva care să le pună pe farfurie astfel încât oamenii să înțeleagă cât valorează.”

Cum se construiește o piață pentru un producător mic?

Bucătăria Jurandei, pe care a învățat-o singură, de la zero, combină ingredientele buzoiene de sezon cu tehnicile acumulate în anii trăiți în Franța, Polonia și Germania: trufe din pădurile locale, brânzeturi artizanale de capră, carne de ied sau de oaie, legume din grădina proprie.

Dar drumul de la o farfurie bună la un producător care poate trăi din meseria lui e mai lung. În 2015, Juranda a lansat „Rafinețuri”, o linie de dulcețuri, zacuști, produse cu trufe și delicatese pregătite la conac din fructe, ciuperci și plante din regiune. A urmat portalul Travel Buzău, apoi brandul-umbrelă Buzăul Artizanal și seria de evenimente Piața Artizanilor.

În 2022, împreună cu Thorsten, a cofondat comunitatea Slow Food Buzău — astăzi cu peste 30 de membri: fermieri, producători de alimente, pensiuni, restaurante, puncte gastronomice locale și meșteșugari din județ. Rezultatele comunității sunt măsurabile: peste 20 de evenimente și peste 10.000 de turiști atrași în primii doi ani, din zece țări europene. Piața Artizanilor a ajuns la a opta ediție și a adus peste 25.000 de vizitatori în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, iar în martie 2026 s-a extins pentru prima dată la București, cu peste 40 de producători artizanali. În 2024, Slow Food Buzău a fost singura reprezentare românească cu stand propriu la Terra Madre, cel mai mare târg Slow Food din lume.

Tot în 2024, Juranda a fost nominalizată la titlul „Chef of the Year in the Hotel Industry” și premiată în cadrul proiectului Destinația Anului.

Ce urmează: primul Interactive Food Hub din România

Din septembrie 2026, Conacul Grigorescu lansează primul „Interactive Food Hub” din România, dezvoltat împreună cu fermierii și producătorii din comunitatea Slow Food Buzău. Prin coduri QR, oaspeții și consumatorii vor avea acces direct la informații despre originea ingredientelor, metodele de producție artizanală și rețetele Jurandei — o formă de trasabilitate pe care, până acum, producătorii mici nu și-o puteau permite.

Povestea, dusă mai departe pe ecran

Din 28 iunie 2026, ecosistemul construit la Berca are și o extensie televizată. „Savoare la Conac cu Juranda” este difuzată duminica la Digi24 și produsă de YouStars Creative Agency, sub coordonarea producătorilor Cosmin Andrei Neacșu și Andreea Diaconu. Primul sezon are 12 episoade și aduce în prim-plan demonstrații culinare farm-to-table, rețete bazate pe ingrediente de sezon și interviuri cu artizani locali și antreprenori care au transformat mici afaceri românești în branduri naționale, precum Lăptăria cu Caimac sau Fresco Verde.

Printre invitați se numără chef Filip Ondrušek, cu experiență internațională în restaurante cu stele Michelin, în episodul de debut, și Charlie Ottley, realizatorul seriei „Flavours of Romania”.

Formatul a găsit rapid public: de la 35.000 de telespectatori la prima ediție, emisiunea a ajuns la peste 140.000 în ediția de duminica trecută — o creștere de patru ori în mai puțin de o lună.

„Cel mai mult mă bucură când un producător îmi spune că i-a sunat telefonul după o emisiune. Asta am urmărit în toți acești 15 ani: nu să gătesc frumos, ci ca omul care crește iezii sau face brânza de capră să poată trăi din munca lui, aici, acasă. Televiziunea e doar cel mai nou instrument. Înainte au fost farfuria, târgul, borcanul de zacuscă și lista de furnizori de pe meniu.”

Juranda Kirschner, chef și coproprietară a Conacului Grigorescu

Ecosistemul creat la Berca, în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, cuprinde Conacul Grigorescu: destinație turistică premium, restaurant farm-to-table, conac și băcănie artizanală. Conacul a trecut printr-o renovare de câteva luni, începută în iarna anului trecut, pentru ca spațiul să corespundă mai bine conceptului farm-to-table. În prezent, locația funcționează ca un centru al ospitalității rurale românești și al gastronomiei sustenabile.

Articole pe aceeași temă: