De ce nu mai avem personaje memorabile precum Hercule Poirot?

De ce nu mai avem personaje memorabile precum Hercule Poirot?

“Hercule Poirot, un detectiv belgian ajuns celebru la nivel internațional, a murit în Anglia. Nu i se cunoaște vârsta. Domnul Poirot și-a câștigat faima ca detectiv privat după ce s-a retras din poliția belgiană în 1904. Cariera sa, a cărei cronică a fost scrisă de doamna Agatha Christie, creatorul său, a fost una dintre cele mai ilustre din belestristică. Către

Tudose, invitat la BNR

Tudose, invitat la BNR

Banca Națională a României (BNR) îl invită pe  premierul Mihai Tudose la o întâlnire pentru discutarea evoluțiilor economice și financiare actuale. Invitația BNR vine după ce Tudose a declarat, la Antena 3, că este nevoie de o “discuție serioasă” cu reprezentanții BNR pe subiectul privind creșterea euro, susținând că Banca Națională putea interveni în această chestiune, dar nu a făcut-o.

Politica monetară nu este un medicament universal

Politica monetară nu este un medicament universal

Politica monetară nu este medicamentul universal pentru orice nu funcționează bine, spune viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea. Reprezentantul BNR a citat discursul președintelui băncii centrale a Germaniei despre cum politica monetară este supraîncărcată de sarcini pentru că politica fiscală nu funcționează. Jens Weidmann spunea în discursul său povestea unui chimist care a inventat, acum 130 de ani, în America, o poțiune

BNR menține dobânda de politică monetară la 1,75%

BNR menține dobânda de politică monetară la 1,75%

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, marți, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an. “Începând cu 8 noiembrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,75%, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare se reduce la 2,75 la sută”, se arată în comunicatul de presă al BNR. De

Bugetul, ROBOR-ul și economia

Bugetul, ROBOR-ul și economia

România este o economie mică și deschisă, însă incertitudinile sunt legate mai degrabă de mediul intern decât de mediul extern. Sunt multe semne de întrebare privind cum va arăta bugetul pentru anul viitor, spune Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING Bank. Cât de sustenabil este ritmul cu care crește economia românească? Să ne gândim cât este estimat potențialul de creștere economică

De ce crește ROBOR-ul?

De ce crește ROBOR-ul?

La jumătatea anului viitor, ROBOR va fi de peste 2%, la o inflaţie de 4%, estimează Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank. “ROBOR în România a fost întotdeauna destul de volatil, pentru că Banca Naţională a României (BNR) a avut o preferinţă pentru o stabilitate a cursului de schimb din motive obiective – gradul de îndatorare în valută foarte

De ce a crescut ROBOR-ul?

De ce a crescut ROBOR-ul?

Colectarea mai bună a impozitelor a dus la scăderea lichidităților din sistemul bancar, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, răspunzând unei întrebări cu privire la factorii care au determinat creșterea ROBOR. “Sunt factori autonomi de evoluție ai lichidității în piață. Un exemplu este maniera în care sunt plătite taxele, impozitele și sunt apoi plătite de către populație și agenți economici,

BNR menține dobânda de politică monetară la 1,75%

BNR menține dobânda de politică monetară la 1,75%

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit, se arată într-un comunicat al băncii centrale. De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidității din sistemul

Relaxarea cantitativă sau penalizarea mefistofelică a prudenței

Relaxarea cantitativă sau penalizarea mefistofelică a prudenței

A venit  momentul să analizăm mai bine de ce iau băncile centrale prin relaxarea cantitativă (quantitative easing – QE) de la cei harnici şi strângători şi redistribuie celorlalţi. Fiindcă statele au angajat împrumuturi pe care nu le pot duce şi atunci apelează la hazard moral şi selecţie adversă ca să salveze datoria publică de la faliment. de Ionuț Bălan QE

UniCredit: Cheltuielile sociale reduc creșterea economică

UniCredit: Cheltuielile sociale reduc creșterea economică

Creșterea economică bazată pe consum atât cel privat, cât şi cel public ar putea genera o creştere a dezechilibrelor macroeconomice, arată economiștii UniCredit, care avertizează că avansul cheltuielilor sociale va reduce potenţialul de creştere a economiei. “Anticipăm o temperare a creşterii economice sub 4% anul acesta, atât timp cât deficitul bugetar rămâne sub 3% din PIB. Guvernul va mări chetuielile