FDSC – facilitator pentru schimbarea socială

FDSC – facilitator pentru schimbarea socială

Reading Time: 4 minute

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) sprijină de 30 de ani ONG-urile care fac bine societății, dar luptă și pentru accesul la o finanțare sustenabilă a acestui sector. Diversificarea surselor de finanțare prin granturi guvernamentale dedicate sectorului nonprofit, mecanisme de redirecționare a impozitului și parteneriate public-privat mai eficiente ar fi o soluție, explică Ionuț Sibian, directorul general al FDSC.

Cum au fost începuturile fundației, din punct de vedere proiecte, finanțări, care au fost direcțiile cu care a început și cum a evoluat?

În acești aproape 20 de ani (din cei 30 ai FDSC) de provocări și satisfacții de când m-am alăturat eu echipei, am avut ocazia să văd cum sectorul ONG a evoluat, de la perioada de preaderare la UE la maturitatea și complexitatea de astăzi.

A fost un drum plin de obstacole, dar și de victorii civice. Am văzut o creștere în profesionalismul organizațiilor nonguvernamentale, dar și o diversificare a domeniilor în care acestea activează. Personal, am învățat enorm despre puterea colaborării și a comunității. Am învățat cât de important este să ascultăm, să fim modești și să ne adaptăm, întrucât contextul social și politic se schimbă mereu.

De asemenea, am înțeles că este esențial să menținem un dialog constant între sectorul ONG și autorități, pentru a putea aduce schimbări durabile sau a apăra victoriile civice obținute pe parcurs. Direcțiile de început au fost clare: sprijinirea tinerei democrații, promovarea participării cetățenilor la viața publică și facilitarea accesului la informație. Finanțările la acea vreme erau, în principal, de la parteneri internaționali, care vedeau potențialul societății civile românești și menținerea României pe drumul euro-atlantic.

Astăzi, fundația a devenit un actor esențial în susținerea dezvoltării societății civile, chiar și la nivel european. Ceea ce mă bucură cel mai mult este faptul că FDSC a rămas fidelă misiunii sale de a susține organizațiile mici și mari care lucrează pentru binele comun. Ne-am extins gama de finanțări și am adaptat proiectele la nevoile actuale, cum ar fi răspunsul la crizele umanitare sau sprijinirea democrației participative într-un context dinamic și adesea provocator. Astăzi, FDSC este un hub de resurse, un catalizator pentru inițiative și un facilitator pentru schimbarea socială și continuăm să lucrăm cu pasiune pentru o societate mai echitabilă și mai incluzivă.

Cum simțiți că a evoluat sectorul ONG-urilor din România în ultimii 30 de ani?

În ultimii 30 de ani, sectorul ONG-urilor din România a parcurs un drum remarcabil, însă nu fără provocări. După anii ’90, ONG-urile au apărut ca o voce esențială pentru democrație, drepturile omului și reforma socială. Una dintre cele mai mari probleme cu care sectorul se confruntă este accesul limitat la finanțare sustenabilă. Deși există fonduri internaționale, multe ONG-uri depind de acestea pentru supraviețuire, în lipsa unui cadru național de sprijin financiar pe termen lung. Finanțările europene și cele internaționale sunt esențiale, dar sunt adesea însoțite de birocrație, reguli complexe și cerințe rigide. Aici apare riscul ca organizațiile mai mici, locale, să fie excluse din cauza capacității lor administrative reduse.

Un alt obstacol major îl reprezintă lipsa de încredere și de recunoaștere din partea sectorului public și a cetățenilor, care consideră aceste organizații fie dependente de interese externe, fie lipsite de transparență. Ce ar fi de făcut? În primul rând, este necesară diversificarea surselor de finanțare. Avem nevoie de mai mult sprijin intern, inclusiv din partea sectorului privat, dar și a guvernului. Granturile guvernamentale dedicate sectorului nonprofit, mecanismele de redirecționare a impozitului și parteneriatele public-privat ar putea face o diferență uriașă.

Un alt aspect esențial este simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor și sprijinirea ONG-urilor mici în dezvoltarea capacității administrative. Din perspectiva finanțatorului, este clar că fundațiile trebuie sprijinite nu doar financiar, ci și prin programe de dezvoltare instituțională. Formarea continuă, consultanța pentru dezvoltarea strategiilor și sprijinul în managementul resurselor umane sunt critice. FDSC a investit constant în aceste direcții, înțelegând că sustenabilitatea organizațională înseamnă mai mult decât bani – înseamnă capacitate, expertiză și reziliență.

Una dintre cele mai mari provocări pentru ONG-uri este subfinanțarea resursei umane interne și golurile de finanțare între contracte. Acest lucru creează o presiune uriașă asupra echipelor care duc la bun sfârșit proiectele și la continuitatea activităților sau serviciilor acordate beneficiarilor direcți. Precaritatea bugetelor pentru resursa umană poate duce la epuizarea echipelor și, implicit, afectarea calității programelor implementate.

Cum credeți că este percepută filantropia în acest moment în România și cum s-au schimbat aceste perspective în ultimii 30 de ani?

Percepția asupra filantropiei în România a evoluat semnificativ în ultimele trei decenii, trecând de la un concept vag și relativ necunoscut în anii ’90 la un fenomen tot mai integrat în cultura socială și economică de astăzi. Astăzi, filantropia a devenit o practică mai bine înțeleasă și mai larg acceptată. Companiile au început să înțeleagă importanța responsabilității sociale și observăm un număr tot mai mare de inițiative de acest fel, fie prin sponsorizări, fie prin fonduri dedicate pentru cauze sociale și de mediu.

De asemenea, campaniile de crowdfunding și platformele digitale au oferit cetățenilor modalități mai ușoare și mai transparente de a contribui la diverse cauze. Un alt factor important în schimbarea percepției a fost profesionalizarea filantropiei. Nu mai vorbim doar despre donații ocazionale, ci despre investiții strategice, care au ca scop rezolvarea unor probleme sociale pe termen lung.

Direcțiile strategice de activitate din următorii ani ai FDSC

• Susținerea financiară a sectorului ONG – până în 2028 ne-am propus să atragem 30 de milioane de euro care să susțină sute de proiecte ale societății civile
• Consolidarea capacităților organizaționale – resurse pentru dezvoltarea competențelor în management, advocacy, digitalizare și reziliență organizațională.
• Creșterea implicării civice și a participării la luarea deciziilor – participarea cetățenilor la procesele decizionale; susținerea ONG-urilor în eforturile de advocacy și influențare a politicilor publice.
• Crearea de rețele și parteneriate – vom facilita crearea de rețele pentru ca organizațiile să beneficieze de schimbul de bune practici și de susținerea reciprocă în demersurile lor.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 388 (16 noiembrie – 16 decembrie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.