Fondul Proprietatea, Ali Baba și cei 40 de hoți

Fondul Proprietatea (FP) își exprimă îngrijorarea majoră cu privire la un nou proiect legislativ, discutat în prezent în comisiile din Camera Deputaților, care propune exceptarea a 100 de companii de stat de la aplicarea legislației în vigoare privind guvernanța corporativă. Unele dintre cele mai valoroase companii de stat românești, care activează în sectoare vitale, sunt vizate, printre acestea numărându-se: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi București, Romgaz, Salrom, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Transelectrica și CE Oltenia.

Fondul Proprietatea este surprins de faptul că amendamentele acestui proiect de lege sunt în mare măsură aceleași cu cele declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională în februarie 2018. Este posibil ca plenul Camerei Deputaților să voteze acest proiect săptămâna aceasta, arată FP, într-un comunicat de presă.

“E ca și când i-ai lăsa pe Ali Baba și cei 40 de hoți într-un seif bancar imens, cu luminile stinse și alarma deconectată, iar apoi ai pretinde că ești surprins de rezultate. Sunt uimit că o astfel de acțiune dăunătoare este luată în considerare, în condițiile în care obiectivul stabilit al României este de a deveni o țară cu statut de piață emergentă”, a declarat Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

Potrivit FP, dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, exceptarea a peste 100 de companii de stat de la aplicarea normelor de guvernanță corporativă ar fi un uriaș pas înapoi în privința credibilității economice a României. Va avea un impact extrem de costisitor pentru companiile de stat românești, riscând să le transforme în găuri negre, din cauza:

-dispariției totale a transparenței și a responsabilității management-ului în companiile de stat;

-nivelului inimaginabil de arbitrariu, incompetență și derizoriu în privința numirii conducerii acestor companii, ce va conduce la completă lor politizare;

-lipsei controlului și monitorizării publice a cheltuielilor efectuate de companii, transformându-le în ținte ușoare pentru politicienii corupți.

„Companiile de stat aparțin tuturor românilor, care sunt perfect îndreptățiți să aibă acces la date privind situația și evoluția acestora. Or, odată cu exceptarea aplicării guvernanței corporative în numeroase companii de stat, nu va mai exista obligativitatea raportării publice periodice a niciunor informații financiare sau operaționale. Probabil vom intra într-o epoca de întuneric total în care nu vom mai ști mai nimic despre performanță companiilor de stat, cu excepția aflării peste un an sau doi că unele din cele mai de succes companii de stat românești vor fi aproape în insolvență, iar noi ne vom întreba cum de am ajuns acolo. E ca și când i-ai lăsa pe Ali Baba și cei 40 de hoți într-un seif bancar imens, cu luminile stinse și alarma deconectată, iar apoi ai pretinde că ești surprins de rezultate. Sunt uimit că o astfel de acțiune dăunătoare este luată în considerare, în condițiile în care obiectivul stabilit al României este de a deveni o țară cu statut de piață emergentă”, a declarat Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

Fondul Proprietatea este extrem de dezamăgit să asiste la o altă încercare menită să reducă sfera aplicării acestei legislații vitale, parte a unor atacuri repetate din ultimii 2 ani. Între timp, în alte piețe emergente și dezvoltate, guvernanța corporativă nu mai reprezintă o noutate, ci este mai degrabă norma.

În acest context, Fondul Proprietatea îndeamnă Parlamentul să analizeze cu atenție impactul negativ major al acestor excepții și să voteze împotriva adoptării infamei liste negre de companii exceptate de la aplicarea guvernanței corporative. În trecut, consecințele managementului deficitar, numit pe criterii politice, au produs pierderi considerabile pentru întreprinderile de stat. În prezent, acestea ar putea fi foarte nocive pentru o țară care are nevoie de resurse bugetare, dorește să fie un exemplu în Europa în ceea ce privește competitivitatea și aspiră la standardele OECD și aderarea la acest organism, se mai arată în comunicat.