Antreprenori

IE Clothing: Design vestimentar cu ADN tradițional

Reading Time: 4 minute

Într-o industrie a modei influențată de trenduri, două tinere aleg să creeze piese atemporale, inspirate de portul autentic românesc. Cu sute de mărgele aplicate manual și broderii cusute cu migală, hainele semnate de Iulia Ghenea și Emilia Tudoran, fondatoarele brandului IE Clothing, sunt veritabile spectacole de îmbrăcat.

De cum pășești în showroom, covorul tradițional din Oltenia țesut la război de bunica Iuliei îți arată respectul antreprenoarelor pentru meșteșugurile tradiționale. Tinerele mărturisesc că au crescut înconjurate de astfel de obiecte, dar că au conștientizat amprenta pe care aces­tea o lăsaseră asupra lor abia când au terminat Universitatea de Arte și au ales ca proiect de disertație reinterpretarea modernă a costumului autentic românesc.

Cum s-a născut brandul IE Clothing

Așa s-a născut, de fapt, brandul lor: în sufrageria apartamentului în care locuiau împreună, ca proiect de finalizare a studiilor de masterat. De atunci, din 2014, creează haine fără vârstă, care spun povești indiferent de tendințe și sunt menite să fie purtate generație după generație.

„Nu suntem genul de brand care face multe haine, multe colecții, multe modele… Nu, noi vrem să facem haine care să dăinuie în timp. Haine care nu se demodează, care pot fi purtate de mai multe ori, în diverse combinații, pentru ca apoi să fie lăsate moștenire urmașilor”, explică Emilia conceptul din spatele brandului pe care l-a construit împreună cu prietena sa din facultate.

Prima colecție a intrat rapid pe radarul criticilor de modă din România și le-a adus celor două creatoare locul întâi la un concurs național dedicat tinerilor designeri. Au știut, așadar, că sunt pe drumul cel bun, dar nu au pornit în aventura antreprenorială decât patru ani mai târziu.

Când au deschis propriul atelier, aveau 27 de ani și șase ani de experiență în diverse ateliere de modă din București. Decizia de a porni pe cont propriu nu a fost lipsită de temeri. „A fost destul de greu să ne aruncăm într-un business de care știam că vom depinde ca sursă de venit. Temerea cea mai mare a fost că nu vom avea suficient de multe comenzi încât să suportăm toate cheltuielile, să ne susținem„, își amintește Iulia.

Finanțare prin Start-up Nation

Apoi, nu ar fi vrut să se întoarcă la munca în sufragerie. Își doreau un atelier cochet, cu masă de croitorie înaltă și echipamente care să le permită să obțină calitate, dar nu aveau banii necesari pentru o astfel de investiție. Soluția a venit prin programul Start-up Nation, unde au obținut o finanțare de aproximativ 40.000 euro, care le-a permis să deschisă atelierul pe care l-au visat.

Temerea legată de clientelă a fost infirmată încă din prima lună, reușind să acopere cheltuielile atelie­rului din veniturile încasate. Așa au stat lucrurile tot timpul, în cei trei ani de existență, inclusiv în pandemie, când s-au încăpățânat să reziste trendului de a se reprofila spre hainele de casă și au continuat să producă ­modelele sofisticate cu care și-au cucerit publicul.

Le-am întrebat despre secretul reu­șitei și mi-au răspuns fără ezitare că a contat enorm faptul că sunt împreună, pentru a se ridica una pe cealaltă atunci când se simt descurajate, indiferent dacă era vorba despre o provocare de business sau despre punerea în practică a unei schițe mai complicate. Sunt foarte diferite ca personalitate, dar știu să transforme acest lucru într-un atu, mai ales când vine vorba despre procesul de creație.

După ce studiază o vreme elemente de etnografie sau costume din anumite zone, încep să își transpună ideile în schițe. Apoi, alege fiecare schițele care îi plac de la cealaltă și începe să le modifice după propria viziune, uneori chiar desenând peste ele. Niciuna nu se supără când cealaltă îi „desființează” o schiță, fiind de părere că viziunile lor diferite sunt ceea ce dă valoare brandului. De la schițe, trec la tipare, iar apoi la cusutul efectiv și la accesorizarea manuală. Mai au în echipă trei colege, dar chiar și așa munca la un produs poate dura chiar și câteva săptămâni.

Finanțarea nu e suficientă

De curând, au participat la emisiunea „Imperiul Leilor”. Ele spun că principalul câștig a fost expunerea la un public numeros și divers, la care nu ar fi putut ajunge altfel. În plus, au învățat multe din experiența acestei emisiuni. Din feedbackul Leilor, ­și-au dat seama ce au de îmbunătățit la businessul lor, mai ales pe partea de branding, iar pregătirea pentru emisiune le-a ajutat să își clarifice de ce au nevoie pentru a crește. Răspunsul nu este simplu: o finanțare generoasă. Creatoarele își doresc parteneri impli­cați, de la care să învețe business.

Mai mult decât finanțare, ne dorim parteneri de drum. Oameni care să vină cu expertiză de business, pentru a completa partea artistică, la care ne pricepem noi foarte bine. Niciuna dintre noi nu are înclinații spre vreun domeniu de business și ne este foarte greu să ne dezvoltăm în continuare funcționând așa„, declară Iulia. Chiar dacă nu au găsit partenerul pe care îl căutau în arenă, după emisiune au fost contactate de alți potențiali parteneri, cu care sunt încă în discuții.

Cine sunt clientele IE Clothing

Am stat de vorbă cu cele două antreprenoare în mijlocul hainelor pe care le creează. E greu să nu îți lași privirea acaparată de accesoriile sofisticate sau de modelele cu totul inedite. Am fost curioasă, așadar, să aflu cine sunt clientele lor și unde sunt purtate creațiile cel mai frecvent. Am aflat că este vorba despre femei cu vârste cuprinse, de obicei, între 25 și 45 ani, cu venituri peste medie și cu profesii care presupun participarea la evenimente și întâlniri.

Apoi, mai sunt artistele. Brandul a fost ales în repetate rânduri de cântărețe precum: Andra, Elena Gheorghe, Ana Lesko sau Irina Rimes. Mai există și o categorie de cliente care, deși nu au profesii care să le ofere expunere, doresc să poarte hainele brandului în momentele speciale din viața lor.

Când ajung în showroom, clientele sunt fascinate și se comportă cu hainele ca și cum ar fi bijuterii, abia au curaj să le atingă. Creatoarele le încurajează să le trateze ca pe niște obiecte vestimentare făcute să dăinuie și după ce probează câteva modele recomandate de gazde își fac curaj să poarte o fotă sau un guler cu mărgele, chiar și la birou.

Prețurile variază de la câteva sute de lei și ajung până la 5.000 lei, pentru fota cea mai complicată. Ținutele propuse sunt, de obicei, ținute modulare, astfel încât elementele să poată fi purtate și separat, combinate cu haine din garderoba personală. „Nu trebuie să îți cumperi toată ținuta de la noi. Dacă ai acasă ceva cu care merge, poți să îți iei doar un brâu bătut în mărgele, pe care îl pui peste ceva ­de-al tău. Ideea e să nu îngroapăm banii într-o ținută care nu poate fi purtată de multe ori„, explică Emi cum sunt gândite piesele din showroom.

La capitolul planuri de viitor, în vârful listei stă promovarea internațională. Cele două antreprenoare își doresc ca modelele lor să devină foarte cunoscute, nu doar în România, ci și în afara ei.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 353 (7 mai – 7 iunie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Doriana Matei

Recent Posts

A doua ediție a Festivalului Suflet de România ne aduce aproape de tot ce ne face bine, pe Domeniul Regal de la Săvârșin

Sâmbătă și duminică, pe Domeniul Regal de la Săvârșin, are loc a doua ediție a festivalului Suflet de România, evenimentul…

21 de ore ago

Virgil Ichim, CEO Allianz-Țiriac Pensii Private, pleacă de la conducerea companiei începând cu data de 30 aprilie 2024

Virgil a condus operațiunile fondului de pensii din anul 2019, iar anterior a avut diverse roluri de coordonare a echipelor…

2 zile ago

Statistică Eurostat: România are prețuri mai mici pentru energie

Eurostat a publicat statistica cu privire la prețurile plătite pentru energie electrică și gaze naturale de consumatorii casnici și non-casnici…

2 zile ago

Orașele mici din România au nevoie de un sprijin mai mare în tranziția energetică

Localitățile urbane mici sunt adesea lăsate în afara discuțiilor publice privind tranziția energetică. Ele au nevoie de sprijin mai mare…

2 zile ago

AQUILA a finalizat preluarea Parmafood. A doua achiziție din acest an

AQUILA (simbol bursier AQ), lider în servicii integrate de distribuție și logistică pentru piața bunurilor de larg consum din România…

2 zile ago

Internet pentru zonele rurale prin PNRR. Proiect de 94 de milioane de euro

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a publicat vineri, 26 aprilie, Ghidul solicitantului pentru Investiția 11 din Componenta 7 –…

2 zile ago