IMPACT SEE: 5 lideri din SEE despre convingerile la care au renunțat

IMPACT SEE: 5 lideri din SEE despre convingerile la care au renunțat

Reading Time: 5 minute

Să recunoști că ai greșit nu prea face parte din imaginea pe care liderii sunt așteptați să o proiecteze. Totuși, când am întrebat cinci dintre speakerii Impact SEE la ce convingere au renunțat în ultimii ani, răspunsurile lor au arătat ceva mai puțin evident: că reevaluarea unei convingeri poate fi un semn de forță și chiar un avantaj competitiv.

Cei cinci lideri vin din asigurări, banking, fintech, plăți și cercetare clinică, iar perspectivele lor merg în aceeași direcție și se îndepărtează de ideea că un lider trebuie să aibă mereu toate răspunsurile. În locul acestei idei învechite apar curiozitatea, adaptabilitatea, încrederea și deschiderea de a te baza pe ceilalți. Într-o economie în care tehnologia, comportamentul consumatorilor și riscurile se schimbă rapid, capacitatea de a-ți actualiza o convingere devine, poate, o competență în sine.

Impact SEE este o platformă care reunește lideri din business, decidenți politici, inovatori și experți din Europa de Sud-Est și din afara ei. Programul aduce laolaltă teme care de obicei sunt discutate separat și pune întrebări despre ce stă, de fapt, în spatele deciziilor care modelează economia regiunii. Pe 29–30 septembrie 2026, aceste discuții continuă live, la București.

Liderii buni pun întrebări mai bune

Aleksandar Manev, CEO al companiei de asigurări Croatia – Osiguruvanje din Skopje-, formulează cel mai direct această schimbare. A crezut multă vreme că un lider bun trebuie să aibă mereu toate răspunsurile.

„Astăzi cred că cei mai buni lideri pun întrebări mai bune, ascultă cu mai multă atenție și construiesc medii în care oamenii se simt liberi să-și împărtășească ideile și experiența”, spune Manev.

Pentru el, leadershipul nu mai înseamnă să fii singura sursă de know-how. Înseamnă să creezi condițiile în care pot apărea soluții mai bune de la ceilalți și să lași oamenilor din jur suficient spațiu cât să-și dezvolte propria logică și propriul stil de a conduce.

A avea mereu dreptate nu mai ajută

Nikola Dzambazovski, membru al Consiliului de Administrație al Komercijalna Banka din Skopje, oferă cea mai concisă formulare dintre cei cinci.

„M-am răzgândit în privința faptului că nu mă răzgândeam niciodată„, spune el.

Nu vrea să spună că fermitatea nu mai contează. Ci că lumea a devenit prea complexă și prea interconectată cât să încapă în capul unui singur om. Așa că a ajuns să prețuiască mai mult curiozitatea, deschiderea și disponibilitatea de a-și schimba poziția când se schimbă contextul, decât confortul de a avea mereu dreptate.

O decizie tot trebuie luată, evident. Diferența e că a o schimba când apar informații mai bune nu mai e o slăbiciune. E parte dintr-un leadership responsabil.

Loialitatea nu se cumpără. Se construiește

Yaniv Barak, CEO al finitiOne, un fintech axat pe loialitate și plăți, și-a regândit felul în care înțelege ce anume ține un client aproape.

Înainte vedea loialitatea mai ales ca pe o chestiune de preț și beneficii exclusive. Acum o vede ca pe o relație: relevanță, comoditate, personalizare, valoare și încredere. Iar diferența, spune el, e simplă.

O reducere îți aduce o tranzacție. O experiență care chiar îți ușurează viața îi dă clientului un motiv să revină.

Asta schimbă și rolul loialității în companie. Nu mai e doar o campanie sau un plus de marketing. Poate mișca implicarea, datele, vânzările și valoarea pe termen lung a clientului; cu o condiție: relația să ofere ceva real, dincolo de următorul discount.

Securitatea ține acum de „cine”, nu doar de „ce”

Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația, a revizuit o convingere aflată chiar în centrul domeniului său: aceea că securitatea cibernetică este înainte de toate o problemă tehnologică.

Tot mai des, fraudatorii nu mai sparg sisteme. Se dau drept alți oameni, se folosesc de încredere și influențează decizii în timp real. Așa că securitatea nu mai poate fi un checklist IT bifat la finalul unui proiect. Trebuie gândită în toată experiența digitală. Nu înseamnă că tehnologia contează mai puțin, ci că identitatea, comportamentul și contextul devin parte din apărare.

Iar asta va cântări și mai mult pe măsură ce comerțul se mută tot mai mult pe mâna AI-ului. Să verifici ce s-a întâmplat într-o tranzacție s-ar putea să nu mai fie de-ajuns. Va trebui să știi și cine a inițiat-o, de ce, și dacă tot ce se întâmplă în jur are sens.

AI-ul nu încape într-un verdict simplu

Maya Zlatanova, CEO al TrialHub, o platformă care ajută companiile farmaceutice să planifice și să optimizeze studiile clinice pe bază de date, a renunțat la orice judecată simplă despre inteligența artificială.

Vede AI-ul ca fiind capabil să accelereze dezvoltarea tehnologică și de business, dar și să încetinească interacțiunea umană. Poate crea oportunități noi, dar poate pune și presiune pe încredere.

Pentru Zlatanova, aceeași tehnologie poate produce efecte opuse: poate grăbi creșterea și, în același timp, poate slăbi legăturile umane. Tocmai această tensiune o face să vadă adaptabilitatea drept competența esențială – capacitatea de a reacționa pe măsură ce oportunitățile și consecințele AI-ului continuă să evolueze.

Convingeri diferite, aceeași nevoie de a te adapta

Puse una lângă alta, perspective celor cinci nu sunt lecții identice. Manev a reconsiderat de unde vine autoritatea unui lider. Dzambazovski s-a răzgândit că nu se poate răzgândi. Barak vede acum loialitatea ca pe o relație, nu ca pe un mecanism de preț. Vladimirescu așază identitatea și comportamentul alături de tehnologie în ecuația securității. Zlatanova respinge ideea că AI-ul poate fi redus la un verdict clar.

Ce îi leagă e disponibilitatea de a-și actualiza o convingere când realitatea din jur se schimbă. Nu înseamnă să renunți la expertiză sau să trăiești într-o nesiguranță permanentă. Înseamnă să crezi într-o părere suficient de tare cât să acționezi, dar nu atât de rigid încât o dovadă nouă, o altă perspectivă sau o piață în schimbare să nu mai ajungă la tine.

Exact asta își propune Impact SEE să facă: nu o scenă cu un singur răspuns corect, ci un loc în care liderii își pot pune gândirea la încercare în fața unor oameni din alte sectoare, alte piețe, alte instituții. Valoarea nu stă doar în concluziile pe care le auzi, ci în a vedea ce convingeri au trebuit puse la îndoială ca să se ajungă la ele.

Acolo unde Europa crește mai repede

Aducând într-un singur program expertiză globală, decidenți din regiune și perspective din industrii diferite, Impact SEE le permite participanților să comprime săptămâni de research, întâlniri și conversații între piețe în doar două zile. Este o combinație de oameni și puncte de vedere greu de recreat pe cont propriu.

Impact SEE, prezentat de Mastercard, are loc pe 29–30 septembrie 2026, la București. Evenimentul reunește 3.000 de participanți internaționali și 200 de speakeri, pe nouă scene tematice și două scene interactive, acoperind AI, securitate cibernetică și reziliență digitală, economie globală și banking, tehnologie financiară și comerț digital, economie verde, leadership, investiții și startup-uri, marketing și consumatori digitali, precum și cultură.

Din line-up fac parte actorul și antreprenorul Ryan Reynolds; Anna Lembke, de la Stanford University; Carlos Mulas-Granados, de la Fondul Monetar Internațional; Ilian Mihov, profesor de economie și fost Decan al INSEAD; Ömer Tetik, de la Banca Transilvania; alături de lideri de top de la Mastercard, Uber, NETOPIA, BCR, OMV Petrom și alte companii și instituții care modelează regiunea.

Bilete și informații despre eveniment sunt disponibile pe impactbucharest.com.