Ingineria salvează România

Giganți globali ca Nokia sau Bosch, dar și companii locale care atacă piețele externe, ca Bitdefender, fac cercetare-dezvoltare în România, care are astfel șansa de a trece la nivelul următor în domeniul tehnologiei de vârf.

Peste 50.000 de români lucrează în cercetare și dezvoltare, cei mai mulți dintre ei în companii private. O serie de modificări legislative au favorizat domeniul R&D, stimulând investițiile în domeniu. Cu un background solid în zona de IT&C, dar și în domenii precum auto sau medical, harta locală R&D se mărește în mod constant, însă fără să acopere întregul potențial pe care îl poate reprezenta România. Cel mai recent exemplu în domeniu este centrul R&D Nokia de la Timișoara, cel mai mare centru de profil din industria de telecomunicații din România, după o investiție totală de 73 de milioane de euro. Și totuși, scenariul este perfectibil, imaginea de ansamblu nefiind lipsită de pericole pe termen lung, după cum semnalează reprezentanții companiilor care au deschis în România centre de cercetare și dezvoltare.

Extinderea centrului Nokia de la Timi­șoara nu este o decizie „din nimic”. Cu câțiva ani în urmă, Alcatel-Lucent România, cu centrul la Timișoara, ajunsese să dirijeze businessul gigantului telecom din întreaga Europă de Sud-Est, grație competenței inginerilor români de acolo, dar și managementului performant al lui Dan Bedros. Din 2016, businessul Alcatel-Lucent a fost preluat de Nokia, iar finlandezii au continuat să mențină Timișoara ca un punct esențial în businessul companiei.

Din iunie, Nokia a extins campusul din Timișoara cu cel mai mare centru de cer­cetare și dezvoltare din industria de telecomunicații din România. Centrul dezvoltă tehnologii broadband wireless care sunt aplicate în domenii precum Internet of Things, big data și noile tehnologii de comunicații mobile. În urma extinderii, noul Nokia Campus din Timișoara va avea o suprafață de 27.000 de metri pătrați, investiția totală în Nokia Campus fiind de peste 73 de milioane de euro. În prezent, peste 1.300 de angajați sunt în campus: 600 de ingineri din departamentul de R&D, inau­gurat cu această ocazie, și peste 700 de specialiști din centrul global de operare de rețele, deschis în prima etapă de relocare a echipei din Timișoara, în decembrie 2015. Cea de-a treia și etapa finală de relocare a echipei în Nokia Campus va fi finalizată în prima jumătate a anului viitor. Astfel se face că gigantul finlandez are acum 1.600 de angajați în România și va deschide în total 300 de poziții noi până la finalul anului, dintre care 100 în echipele de R&D (pe poziții de software development engineer și system integration & verification engineer) și 200 în echipa de servicii (pe poziții de project ma­nagement și service engineer).

Bosch Á la Cluj

Un alt gigant din tehnologie care a ales România pentru a investi în R&D este Bosch. Centrul de inginerie din Cluj, înființat în 2013, dezvoltă tehnologii ale viitorului în colaborare cu parteneri internaționali și locali. Momentan sunt peste 170 de ingi­neri în Cluj, care lucrează la teme strategice precum asistența la condus și conducerea automatizată, soluții pentru Internetul Lucrurilor, Industrie 4.0 și dispozitive conectate. „Considerăm că România este locul potrivit pentru Bosch și intenționăm să continuăm expansiunea activităților începute aici, nu doar pentru unitățile de producție din Jucu și Blaj, ci și pentru Centrul de Inginerie din Cluj”, a declarat pentru Biz Dennis Raabe, Director Engineering Center Cluj la Robert Bosch. „Scutirea de taxe pentru dezvoltatorii de software este o măsură potrivită pentru păstrarea experților din România. Guvernul român ar trebui să continue sprijinirea domeniului cercetării și dezvoltării pentru a asigura o creștere durabilă a țării pe termen lung. În prezent, împreună cu alți parteneri din domeniul automotive, am participat la consultări privind extinderea măsurilor de facilități fiscale pentru toți angajații activi în domeniul cercetării și dezvoltării. Așteptăm cu interes să vedem o soluție comună, utilă pentru toți colegii din cercetare și dezvoltare”, a precizat oficialul companiei.

Proiectele centrului de cercetare Bosch din Cluj se concentrează momentan pe dezvoltarea tehnologiei pentru asistență la condus și conducerea automatizată, cu un nivel în creștere continuă în ceea ce privește autonomia, siguranța și confortul vehiculelor. Un exemplu sunt soluțiile de software și algoritmi pentru procesare de imagini pentru detectarea obiectelor în timp real, în diferite situații de trafic; electrificare – viitorul tehnologiilor de electrificare prin diverse soluții software pentru unitățile de control al vehiculelor sau pentru a asigura o conectivitate ridicată a vehiculelor electrice; conectivitate – proiecte în sfera Industriei 4.0 (dezvoltarea de senzori inteligenți pentru industrie, dezvoltarea de soluții analitice pentru datele mari de producție) și în sfera Internetului Lucrurilor.

Modelul BitDefender

Cu peste 500 de milioane de utilizatori în întreaga lume, Bitdefender rămâne brandul românesc cel mai cunoscut pe glob. Experții români în securitate informatică protejează computere, companii și instituții din toată lumea. Mândria acestui business de impact global vine și din faptul că toate soluțiile de cercetare și dezvoltare provin de la centrele Bitdefender aflate pe teritoriul României. Peste jumătate dintre cei 1.200 de angajați Bitdefen­der lucrează în cercetare și dezvoltare în cele patru centre R&D din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Potrivit oficialilor companiei, efortul specialiștilor de la Bitdefender din cele patru orașe a contribuit decisiv la numeroase premii prestigioase obținute de produsele de securitate Bitdefender pe parcursul ultimilor ani. De asemenea, funcționarea în cele patru mari centre universitare asigură anual baza de recrutare necesară extinderii echipelor de cercetare și dezvoltare.

În sediul central din București, angajații din R&D sunt implicați în dezvoltarea de tehnologii în domeniile inteligenței artificiale și machine learning, engine development și antispam. Angajații Bitdefender din afara Bucureștiului se ocupă exclusiv de cercetare și dezvoltare, fiind responsabili de tehnologii-cheie pentru companie, vândute mai departe de către partenerii-integratori ai Bitdefender și folosite de sute de milioane de utilizatori din peste 150 de țări. Un sfert din bugetul de cercetare și dezvoltare al Bitdefender este alocat proiectelor cu potențial de a deveni revoluționare. Angajații pot aloca 20% din timpul petrecut la birou dezvoltării de idei out-of-the-box, menite să genereze un grad crescut de inovație de tip pionierat – care necesită mai multă asumare a riscului, dar poate aduce rezultate spectaculoase dacă este cultivată în mod constant.

Pericol la orizont

În prezent, există mai multe măsuri menite să stimuleze activitatea de cercetare-dezvoltare, iar în ultimul an acestea s-au extins și către mediul privat. Spre exemplu, începând cu luna august a anului 2016, angajații care lucrează în domeniul cercetării-dezvoltării aplicative și tehnologice beneficiază de scutirea
impozitului pe venit de 16% (măsură aplicabilă pentru circa 18.000 de persoane).

Din septembrie 2016 se aplică și o măsură de deducere suplimentară cu 50% a cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea din impozitul pe profit (adică la fiecare 100 de lei cheltuiți cu activități de cercetare-dezvoltare, angajatorii deduc 150 de lei din impozitul pe profit). Această măsură exista în legislație și anterior, dar nu se aplica și centrelor de dezvoltare ale multinaționalelor, cum se întâmplă începând cu luna august a anului 2016. De asemenea, încă din anul 2004, firmele beneficiază de scutirea la impozitul pe venit de 16% pentru programatori.

Cu toate acestea, reprezentanții Bitdefender atrag atenția asupra unor probleme care pot afecta, pe termen lung, nu doar domeniul R&D, ci zone mult mai largi ale economiei: deficitul de specialiști din industria IT, accentuat de migrația specialiștilor IT buni în vest, limitează potențialul foarte mare pe care îl are România la exportul de servicii informatice. Așa s-a ajuns în situația în care, în prezent, din zece joburi deschise în industria de software în România se acoperă între patru și șase. Facultățile aduc în piață circa 7.000 de absolvenți de IT pe an, însă necesarul din piață este cel puțin dublu. „Dezvoltarea industriei de IT este strâns legată de resursa umană. De aceea vedem marile orașe universitare ca fiind principalele centre de dezvoltare a domeniului. Circa 90% dintre noii angajați ai Bitdefender sunt tineri studenți sau proaspăt absolvenți de facultate, cu vârsta în jurul a 20 de ani”, spun reprezentanții companiei fondate de Florin Talpeș.

Și reprezentanții Bosch semnalează o serie de probleme în acest domeniu, cum ar fi creșterea rapidă a numărului de studenți în acest domeniu, care nu este însă echilibrată cu numărul profesorilor. Ar fi necesară implicarea guvernului în crearea unui sistem educațional actualizat, în acord cu cerințele pieței, care să asigure sustenabilitatea competitivă a acestor hub-uri pe termen lung, nu doar bazată pe cererile de moment. „Considerăm că industria ar trebui să sprijine activ mediul universitar, pentru a asigura un nivel ridicat de calitate a educației, prin implicarea în actualizarea programei, oferirea de mentorat și de acces la tehnologie pentru studenți”, spune Dennis Raabe, Director Engineering Center Cluj la Robert Bosch.

Potențialul unei industrii forte

Industria de tehnologie se va dezvolta în primul rând către export și poate crea între 500.000 și 1.000.000 de locuri de muncă în următorii zece ani, cu o contribuție importantă la PIB și la crearea de valoare adăugată, însemnând un nivel potențial de 5-10 miliarde euro anual, estimează reprezentanții Bitdefender. Industria de tehnologie se va dezvolta cu o creștere continuă a ponderii exportului față de cererea din piața internă, ceea ce va stimula suplimentar evoluția Produsului Intern Brut, câtă vreme industria crește cu 12-15% anual, de 3-4 ori peste creșterea PIB.

Principalii trei piloni de dezvoltare a industriei tehnologice sunt inovația (idei noi, start-up-uri), centrele de R&D ale multinaționalelor și industria de servicii. O contribuție importantă în dezvoltarea centrelor R&D ale multinaționalelor o are industria auto din România, care este una dintre cele mai importante din regiune. Astfel, domeniul smart car, al mașinilor autonome, prezintă un potențial foarte mare pentru următorii ani. În România sunt deja circa zece mari multinaționale cu centre de R&D în care echipele lucrează pentru dezvoltarea segmentului de smart car.

Nokia

Campusul Nokia din Timișoara găzduiește cel mai mare centru de cercetare și dezvoltare (R&D) din industria de telecomunicații din România, precum și unul dintre cele mai mari centre de operare de rețele multi-vendor și cu tehnologii multiple, care oferă servicii cu valoare adăugată 24 de ore și 7 zile pe săptămână, în șapte limbi, deservind clienți cheie din țări precum Franța, Germania, Olanda, Belgia, Marea Britanie, SUA și multe altele. În plus, este un centru de excelență pentru servicii de proiectare, optimizare, implementare și întreținere a rețelelor cu tehnologii multiple, oferind servicii end-to-end în România și la nivel global, precum și aplicații, în mod particular sisteme de mentenanță operațională (OSS), IoT și customer experience.

Bosch

Centrul Bosch de la Cluj a creat anul trecut departamentul de Inginerie, Calitate și Validare. Îmbinarea acestor unități permite o imagine holistică despre calitatea produselor, începând de la faza de dezvoltare și până la începerea producției. Tot anul trecut, Bosch a investit într-un nou laborator prevăzut cu tehnologie avansată pentru operațiuni hardware și mecanice, precum testarea și verificarea calității produselor. Facilitățile laboratorului permit implementarea rapidă și testarea ideilor noi de produse.