Ionuț Bălan: Tiparnița de milionari!

Ionuț Bălan: Tiparnița de milionari!

Reading Time: 4 minute

Am scris la un moment dat un articol numit „Tiparnița de milionari”, în care observam că de la 0,013% din populația Statelor Unite în 1900, ponderea milionarilor s-a majorat la 1,5%. Întrebarea este însă: câți din milionarii din prezent desfășoară activități cu rol social, precum cei dinainte?

de Ionuț Bălan

Sau, altfel spus, câți milionari au legătură cu marketingul și câți cu activități ce permit societății un salt calitativ din punctul de vedere al standardului de viață? Sau câți întăresc diviziunea muncii ca să-și multiplice baza de clienți în vederea unor câștiguri viitoare? Fiindcă dacă acest lucru nu se produce și rolul social nu se găsește în conexiune cu capitalismul adevărat – cu diviziunea muncii și circulația elitelor – are loc o extorcare de fonduri de la populație în vederea menținerii unor false elite.

Or, e nevoie de elite autentice cu scopul de a realiza saltul, de a genera cu ajutorul creativității ofertă, și nu clișee corporatiste via marketing. Pentru că dacă nu se va obține suportul tehnologic dorit se va trece la reprimarea brutală a cererii. Cu alte cuvinte, dacă nu merge cu creativitate, care să permită susținerea omenirii, la cât a ajuns ea în prezent numeric, se va trece la extincție, ce echivalează, de regulă, cu purtarea de războaie.

Discutăm de standard de viață, ocazie cu care merită să remarc faptul că o populație în creștere la nivel global se găsește – în lipsa barierelor investiționale – într-o relație directă cu scumpirea locuințelor, în situația unui apetit mai mare pentru imobile. De aceea e necesar ca majorarea din real estate să fie compensată de ieftinirea bunurilor de larg consum și de folosință îndelungată ca să se mențină nivelul de trai.

Haideți să reluăm calculele. Pe la 1900, Statele Unite aveau o populație de 76 de milioane, din care doar vreo 10.000 de americani dețineau averi de cel puțin un milion de dolari. Numai că, de la 0,013% din populația Lumii Noi, ponderea milionarilor s-a majorat la 1,5% în urmă cu un deceniu și a ajuns la 6,5% în prezent: 22 din 340 de milioane de americani sunt milionari. După renunțarea la etalonul aur și, în general, la orice formă de disciplină monetară, numărul milionarilor s-a mărit de 500 de ori, iar populația a crescut doar de 4,5.

Sunt de acord că etalonul aur nu se va mai întoarce și problema care se pune e: în ce măsură cei ce compun elitele susțin diviziunea muncii sau se îmbogățesc din inflație, din multiplicarea banilor pe care o impun populației?!

Într-un cadru economic cu multe evenimente, ce au legătură cu piețele și cu mâna invizibilă de care vorbea Adam Smith, cu competiția, sistemul devine stabil, bunăstarea generală se realizează în condițiile în care fiecare individ își urmărește propriul interes. E ceea ce teoretiza și Nassim Nicholas Taleb în „Antifragil” când arăta că majoritatea lucrurilor au beneficii de pe urma dezordinii, volatilității, haosului și factorilor de stres. Improbabilul, imprevizibilul, nesiguranța întăresc orice sistem. Iar un grad mai mare de entropie generează încredere și așază lucrurile acolo unde le e locul.

Din păcate, când mediu economic nu e atractiv și lipsesc piețele pentru ca resursele să fie alocate eficient entropia nu e întreținută. Așa cum se vede la noi, unde toate formațiunile politice au comportament de partid unic și inițiativele legislative sunt menite să conserve puterea. Instituțiile se găsesc foarte departe de scopul pentru care au fost create și de stabilitatea pe care ar trebui să o asigure societății, puterea banilor e diluată, la fel și consistența elitelor.

Și totuși, pentru a ne întoarce la început. La creșterea numărului de milionari în America. La faptul că mulți au ajuns în această situație pur și simplu ca urmare a exploziei prețurilor pe piața imobiliară determinată de reducerea artificială a dobânzilor, care le-a scumpit casele. Majorare de preț ce le-a permis să obțină bani mai mulți din credite gajându-și vilele și, deci, să beneficieze cu prioritate față de alții de relaxarea politicii monetare. Și că mulți nu-și dau seama că atunci când vorbim de scumpirea activelor discutăm de inflație. În cele din urmă majorarea prețurilor a vizat și bunurile de consum, ceea ce a făcut inflația „vizibilă”…

Cu toate astea e important de subliniat că o bună parte a averilor americanilor, ce reprezintă (încă) 38% din totalul milionarilor lumii, nu s-au făcut peste noapte și acestea au crescut în paralel cu conștiința. De unde ar rezulta că arabii, rușii sau chinezii, ca să poată arde etapele, trebuiau să se educe concomitent cu acumularea averilor. Cum n-au făcut-o, degeaba au la fel de mulți bani ca americanii, britanicii ori nordicii, fiindcă nu-s același lucru. În țările lor nu se poate vorbi de bunăstarea societății, ce implică o dezvoltare sinergică a tuturor cetățenilor, ce are la bază educația.

Ocazie cu care trebuie menționat că importantă nu-i dreapta sau stânga politică, ci nivelul de conștiință și educație. Deci în societate e nevoie ca mai întâi resursele să fie alocate rațional, pe principii de piață, norma juridică să fie strâns legată de cea morală și abia apoi discutăm de opțiuni politice. Care, odată rezolvate primele chestiuni, s-ar putea să vedem că țin mai mult de gusturi.

Ionuț Bălan este jurnalist independent, fost redactor-șef al revistei “Finanțiștii”, publicist la “Jurnalul Național”, “Săptămâna financiară”, “Piața financiară”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”. Mai multe materiale de același autor găsiți pe www.bloguluibalan.ro.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 394 (15 iunie – 15 iulie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.