McCann Health Brain & Heart, comunicare integrată în zona medicală

McCann Health Brain & Heart, comunicare integrată în zona medicală

Din toamna anului trecut, IPG Health, cea mai mare rețea globală de comunicare și marketing medical, a format o alianță strategică cu Brain & Heart Communications din România, pentru a oferi sprijin clienților globali în extinderea business-ului pe piețele din România și din Europa Centrală și de Est. Astfel a luat naștere McCann Health Brain & Heart.

Cu sediul în București, McCann Health Brain & Heart este condusă de Ruxandra Vasilescu, un veteran al industriei de comunicare și advertising, cu peste 16 ani de experiență.

Revista Biz a căutat să afle de la ea ce înseamnă comunicarea integrată în zona medicală și cum va arăta viitorul în acest domeniu.

De ce este nevoie de o agenție specializată în comunicarea medicală integrată?

Comunicarea integrată în zona medicală vine cu un sens diferit față de „integrarea” de care vorbim în marketing și advertising tradițional.

E vorba de a integra resurse specializate în zona științifică (medici, farmaciști, specialiști medicali inclusiv în zona de cercetare, resurse educaționale), stakeholderi instituționali (pentru că în România sistemul de sănătate e construit pe efort public), echipe de comunicare cu experiență în zona de healthcare: strategie, creație, digital, events & activations, public affairs.

Doar în acest context putem vorbi de sinergie și comunicare integrată, de insights noi, cu perspective largi, cu suport, tool-uri noi și experiență globală.

Odată cu afilierea la rețeaua globală IPG Health, McCann Health Brain & Heart este singura agenție integrată de comunicare medicală din România. Am început să construim la această poziționare de peste 11 ani și, alături de colegii din rețea, de acum mai bine de 8 ani. În acest moment, avem un portofoliu care arată că știm să deservim orice provocare pe care companiile din domeniul medical o au, local sau regional.

Rolul nostru, așa cum îl văd eu, este să:

1. Facilităm cu publicul larg o conversație (de altfel esențială) despre sănătate. Pentru asta e nevoie de creativitate, empatie și educație medicală.

Un lucru care ne diferențiază este felul în care privim problemele de sănătate. Încercăm să le abordăm dintr-un unghi pozitiv și să luăm publicul de partea noastră, să îl ascultăm și să îi dăm voce. Pentru noi e important să scoatem pacientul sau publicul larg dintr-o zonă de teamă sau necunoaștere, să-l aducem într-o zonă de confort emoțional, de curiozitate și de deschidere.

2. Creăm contextele favorabile astfel încât pacientul să poată avea acces la sănătate, orice ar însemna asta pentru el: un tratament, o investigație, un device sau un serviciu.

Atunci când vorbim despre sănătate, automat intrăm într-un discurs despre sistemul de sănătate – și doar privind sistemul ca întreg ne dăm seama cât de complexă este natura conversației. Am lucrat recent pentru Bristol Myers Squibb un proiect multi-stakeholder în zona transfuziilor de sânge, unde am ales să creăm o coaliție („Unitatea de sânge”) care s-a dovedit a fi o inițiativă umbrelă, un loc în care atât medicii, cât și autoritățile și pacienții participă activ la îmbunătățirea sistemului. Și pentru noi a fost uimitor și îmbucurător să vedem că această sinergie puternică duce la o conversație deschisă, la dezbatere și mai ales la identificarea și rezolvarea ulterioară a piedicilor din sistem.

O altă inițiativă este proiectul DOR, creat împreună cu Regina Maria, ca o investigație antropologică și medicală amănunțită asupra modului în care somatizează „dorul” – ca afecțiune medicală. Astfel, am lansat pentru prima dată un produs medical adresat românilor care locuiesc în afara țării, un abonament medical prin care au acces la consultații medicale online prin Clinica Virtuală, dar și la analize și investigații amănunțite în clinicile Regina Maria din țară, atunci când vin în vizită.

Ce lipsește azi comunicării din domeniul medical?

Cele mai mari provocări – nu neapărat obstacole, dar adaugă un strat extra de complexitate – în România, sunt cele legislative. Toată comunicarea medicală este supusă unui proces îndelungat și complex de aprobări ceea ce nu oferă predictibilitate și nici flexibilitate în planificare. Mai mult decât atât, aș menționa și lipsa publicațiilor de specialitate în print și chiar și online. Ceea ce ne limitează destul de mult spațiul de expunere și implicit și felul în care construim strategia de comunicare.

Întorcându-ne la sistem – în România o altă problemă este timpul limitat pe care îl are medicul la dispoziție pentru fiecare pacient. În 20 de minute, cât durează o consultație, printre alte 10-15 consultații, într-o zi în care trebuie să alerge între 2 clinici… este posibil ca orice intenție bună să nu poată fi dusă până la capăt. Este nevoie de o conversație amplă între medic și pacient, dincolo de cabinet și necenzurată de media.

Cum vedeți viitorul comunicării în acest domeniu? Pe ce instrumente și canale se va pune accent?

Tehnologia în zona de healthcare duce la un alt nivel interacțiunea medic-pacient sau chiar pacient-pacient. De la aplicații de monitorizare a bolii până la AI solutions pentru fertilizare sau pentru susținerea mobilității pacienților cu dizabilități – acestea sunt câteva exemple care schimbă mult felul în care se comunică în sănătate, și vor aduce multe subiecte noi și importante în conversație.

În regiune, și în special la noi, ne uităm cu atenție la profesioniștii în domeniul sănătății care capătă vizibilitate în spațiul public, online. Practicieni, nu jurnaliști. Profesioniști care, și cu ajutorul nostru, sperăm să ajute la o normalizare a discursului, la o implicare serioasă în conversație și la a lupta pentru a contracara mesaje tendențioase și clar eronate, dacă nu rău-intenționate.

Medicina și terapiile personalizate  încep să aibă rezultate științifice valoroase ceea ce este o premisă bună pentru educarea publicului și democratizarea accesului la acestea.

Canale noi de comunicare pentru specialiști. Aprobate mai rapid. Aici este o miză foarte mare în anii care urmează, mai ales că, odată cu pandemia, nu au mai existat la fel de multe oportunități de comunicare face-to-face. Portaluri în care medicul să aibă acces la informații noi, studii, experiențe clinice, materiale pe care să le pună la dispoziția pacientului, într-un flow ușor de navigat, ar îmbunătăți semnificativ calitatea actului medical.