„Nu tot ce zboară se mănâncă”, prima campanie educațională Narada dedicată gândirii critice, la nivel gimnazial

„Nu tot ce zboară se mănâncă”, prima campanie educațională Narada dedicată gândirii critice, la nivel gimnazial

Reading Time: 4 minute

Într-o perioadă în care informația circulă rapid și este rar filtrată critic, organizația Narada lansează campania „Nu tot ce zboară se mănâncă” ce va conține un nou program educațional, „Extra Lab – Skills for the future”. Dedicat dezvoltării gândirii critice și construit pe baza intervențiilor educaționale testate anterior de Narada, „Extra Lab – Skills for the future” are ca scop schimbări concrete de comportament, nu doar acumularea de informație,și este dedicat elevilor de gimnaziu de clasa a VII-a și a VIII-a.

„Extra Lab – Skills for the future” se va desfășura în 10 școli din România și va implica aproximativ 100 de elevi și 16 profesori mentori care își doresc să creeze coeziune de grup și să aplice la clasă tactici de dezvoltare a gândirii critice. În cadrul programului, elevii sunt susținuți să analizeze informația, să pună întrebări, să compare perspective și să își construiască propriile concluzii, inclusiv prin utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale.

Programul poate fi susținut prin donații pe www.narada.ro sau prin SMS cu textul EDUCATIE la 8864, iar susținerea contribuie direct la extinderea programelor educaționale dedicate meta-competențelor esențiale pentru viitor.

De ce este nevoie de un program de gândire critică în România?

Începând cu 2017, mediul online a fost marcat constant de fenomene de manipulare și dezinformare care au afectat direct copiii și adolescenții, unele dintre ele având consecințe grave în viața reală. Provocări virale și mesaje false precum „Balena Albastră” (manipulare psihologică), „Momo Challenge” (panică și anxietate), „Blackout Challenge” (leșin provocat intenționat) sau provocările legate de consumul de medicamente au arătat cum dezinformarea online poate duce la comportamente de risc, decizii periculoase și afectarea sănătății mintale a adolescenților.

Dezinformarea din mediul digital este adesea prezentată sub forma unor jocuri, glume sau trenduri virale, ceea ce îi face pe tineri să subestimeze pericolul real. Aceste situații evidențiază nevoia urgentă ca elevii să fie sprijiniți încă din gimnaziu să își dezvolte capacitatea de a analiza informația, de a recunoaște conținutul fals sau manipulator și de a lua decizii informate. În acest context, programul de gândire critică derulat de Narada își propune să ofere elevilor instrumente practice pentru filtrarea informației, identificarea știrilor false și înțelegerea consecințelor deciziilor proprii, dar și spațiul necesar pentru a exersa aceste abilități și pentru a-și face auzită vocea prin crearea de conținut relevant și responsabil.

Baza științifică a programului „Extra Lab – Skills for the future”

Programul se bazează pe cercetări internaționale și românești care arată că gândirea critică este esențială pentru luarea deciziilor, rezolvarea problemelor și învățarea pe tot parcursul vieții (Paul & Elder, 2013; Facione, 2011; Nădăban & Roman, 2024). Studiile indică faptul că elevii își dezvoltă gândirea critică în special prin:

• medii sigure și interactive care încurajează exprimarea opiniilor, dialogul și asumarea greșelilor (Stengel & Weems, 2010; Veugelers, 2000);
• timp de reflecție și exerciții de analiză necesare evaluării informațiilor și luării deciziilor informate (Rowe, 1987; Stahl, 1994);
• exerciții de argumentare și cooperare, precum brainstorming, Fishbowl sau metode de lucru colaborativ (Mareș et al., n.d.; Tamaș & Hardulea, 2024);
• utilizarea responsabilă a tehnologiei, inclusiv fact-checking și identificarea știrilor false în mediul digital (Burden et al., 2019; Ku et al., 2026).

Cercetările recente arată, de asemenea, că intervențiile digitale scurte și repetitive, inclusiv nudge-uri online, pot crește capacitatea elevilor de a evalua credibilitatea informațiilor și de a reacționa critic la dezinformare, oferind un cadru scalabil pentru dezvoltarea competențelor digitale.

Prin acest program Narada își propune astfel să răspundă unei nevoi reale ce reiese atât din rezultatele testelor PISA, cât și din interviurile și cercetările echipei organizației.

„Gândirea critică nu este o abilitate care apare de la sine, ci una care se formează prin exercițiu constant și contexte educaționale potrivite. Prin acest program ne propunem să îi sprijinim pe elevi să analizeze informația, să pună întrebări și să ia decizii argumentate, mai ales într-un mediu digital în care expunerea la conținut este continuă. Lucrăm împreună cu profesorii pentru a crea spații de învățare în care copiii nu doar primesc informație, ci sunt încurajați să o înțeleagă și să o treacă prin propriul filtru.”, confirmă Irina Vasile, Director de Programe Narada.

Ce a funcționat: rezultatele programelor Narada din 2025

În 2025, Narada a derulat intervenții educaționale orientate spre schimbare comportamentală cu impact direct asupra a 1.180 de elevi, 512 părinți și 100 de profesori din 28 de școli, din 20 de județe. Acestea au vizat dezvoltarea meta-competențelor precum autoreglarea, autodisciplina și capacitatea de reflecție, iar datele pre și post-intervenție indică îmbunătățiri în organizarea individuală, asumarea responsabilităților, participarea la discuții, colaborarea între elevi și utilizarea feedbackului constructiv.

Pe baza acestor rezultate, Narada a testat trei programe fundamentate pe științele comportamentale și continuă, în 2026, misiunea de a pregăti copiii pentru un viitor impredictibil prin programe educaționale dedicate dezvoltării meta-competențelor esențiale. După intervenții adresate elevilor de clasa a V-a și a VIII-a, axate pe autoreglare și autodisciplină, Narada extinde demersul către clasele a VII-a și a VIII-a, prin programul „Nu tot ce zboară se mănâncă” destinat dezvoltării gândirii critice, ce  poate fi susținut prin donații pe www.narada.ro sau prin SMS cu textul EDUCATIE la 8864.

Narada s-a născut acum mai bine de cinci ani, când fondatoarea Andra Munteanu a descoperit, într-un studiu, că cei mai mulți copii abandonează școala nu din lipsă de manuale, ci din lipsă de sprijin, încredere și resurse elementare. Pornind de la credința că schimbarea începe atunci când nu mai așteptăm „să se facă”, Narada a intervenit acolo unde pericolele erau evidente: a renovat clase, a conectat elevi la internet, a mutat toalete în interiorul școlilor, a construit terenuri de sport și a dus infrastructură de bază în peste 500 de școli, cu o investiție de peste 5 milioane de euro și un impact direct asupra a peste 260.000 de copii din România, cu proiecte născute din urgențele și visurile reale ale copiilor.

Dacă la început a dus resurse acolo unde lipseau, astăzi Narada merge mai departe: creează programe inovatoare de schimbare comportamentală, care îi învață pe elevi să își găsească curajul, să gândească limpede și să își țină emoțiile în echilibru. Pentru că educația nu e doar despre examene, ci despre a fi pregătit pentru viață.