Patru români au creat SkyHunter, un interceptor de drone imprimat 3D. Proiectul merge la o competiție europeană

Patru români au creat SkyHunter, un interceptor de drone imprimat 3D. Proiectul merge la o competiție europeană

Reading Time: 4 minute

Echipa SkyHunter a câștigat ediția din România a hackathonului European Defence Innovation Scheme (EUDIS), un eveniment european dedicat inovației digitale cu utilizare duală – civilă și militară. Competiția s-a desfășurat simultan, în weekendul trecut, în opt țări europene, având ca temă principală „Tehnologii pentru spațiu și apărare”.

România s-a remarcat prin cea mai numeroasă participare la hackathonul EUDIS, cu 130 de participanți și 24 de proiecte prezentate, urmată de Germania (119 participanți și 16 proiecte propuse) și Olanda și Portugalia (110 participanți și 13, respectiv 14 proiecte înscrise).

Printre jurații care au evaluat proiectele s-au numărat: Constantin Alexie Cotan Bodolan, președinte al consiliului de administrație CN ROMARM SA; Horia-Răzvan Botiș, membru al României în Consiliul de administrație al acceleratorului pentru tehnologii militare NATO DIANA; Viorel Băltărețu, Secretar de stat, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului; Bogdan Iordache, partener la Underline Ventures; Ulpia Elena Botezatu, membră a biroului Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale Extraatmosferice; Răzvan Rughiniș, profesor la Universitatea Politehnica din București; Alina-Mihaela Bădescu, profesor la Universitatea Politehnica și cercetător la Agenția Spațială Română (ROSA).

Acesta a fost primul hackathon din țară dedicat soluțiilor dual use și a fost organizat în România de Romanian Tech Startups Association (ROTSA) și găzduit de Universitatea Politehnica din București – Centrul “Precis”.

SkyHunter merge la competiția europeană

Echipele câștigătoare din fiecare țară își vor prezenta proiectele în luna ianuarie 2026, în fața reprezentanților statelor membre ale Uniunii Europene. Cele trei proiecte desemnate câștigătoare la nivel european vor fi invitate ulterior la un eveniment internațional de prestigiu, unde își vor expune soluțiile inovatoare.

Juriul din România a premiat patru echipe: SkyHunter (locul I), AeroCipher (locul II), ApexNAV și BraveX (locul III). Premiul I are o valoare de 2.500 de euro, iar premiul II, de 1.500 de euro. Echipa SkyHunter va beneficia de două luni de mentorat intensiv, constând în aproximativ 40 de ore de consultanță oferită de experți. Celelalte echipe câștigătoare vor avea acces la un program extins de mentorat, pe o perioadă de până la șase luni totalizând serviciile oferite la o valoare estimată de minimum 16.000 €.

Echipa SkyHunter a dezvoltat un interceptor autonom, realizat prin imprimare 3D, conceput pentru protejarea spațiului aerian prin monitorizarea continuă a împrejurimilor în vederea detectării dronelor inamice, pe care le poate neutraliza automat. Fiecare sistem este alcătuit din module compacte, care pot fi instalate pe acoperișuri sau în zone deschise, și rămâne inactiv până la activarea sa de către senzorii vizuali și acustici integrați. Membrii echipei sunt: Adrian Rotaru, Eduard-Gabriel Manolescu, Horia Mitrica, Vlad Erham.

Echipa AeroCipher a propus un sistem care detectează și decodifică semnale acustice, ce poate fi utilizat în identificarea sistemelor autonome inamice, precum și în transmiterea de mesaje codificate. Membrii echipei sunt: Radu Cioaca, Alexandru Hantascu, Bogdan-Mihai Mosteanu și Aldo Dumitrescu.

Echipa ApexNAV a propus un sistem care funcționează ca o alternativă pentru GPS în zone cu război electronic, iar BraveX, o dronă hibridă, capabilă să îndeplinească misiuni în supravegherea frontierelor și în situații de urgență. Membrii echipei ApexNAV sunt: David Iftime, Adrian Punga, Vladimir Iacob, Marius Militaru, Matei Nenciu, iar membrii BraveX: Mircea Vădan, Răzvan Costea-Bărluțiu, Antonio Florin Iordache, Andreea Tănase.

„Discutăm de un context în care avem războiul la ușă și ați fost chemați să puteți să ne ajutați, la nivel european, să ne apărăm, să găsim formulele prin care, după jumătate de secol de pace, să putem rămâne în continuare pentru apărarea păcii și pentru a putea avea într-adevăr o dezvoltare a societății românești, într-un context european în care să ne simțim protejați. Prin hackathonul EUDIS, România contribuie în mod direct la securitatea și dezvoltarea Europei. Nu cred că există ceva mai patriotic decât asta. Asta înseamnă patriotism, asta înseamnă să vrei într-adevăr să-ți ajuți țara: să vii cu ideile tale, cu știința ta, cu cunoștințele pe care le ai într-un moment de încercare în contextul acesta regional și global, chiar, și să poți într-adevăr să ajuți. E un sentiment de mândrie că reușim să facem lucrul acesta la nivelul României, pentru a străluci în Europa.”

Dragoș-Nicolae Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

În evaluarea proiectelor, jurații au ținut cont de relevanța pentru nevoile operaționale actuale ale apărării și industriei strategice, nivelul de maturitate tehnologică, scalabilitatea, interoperabilitatea cu infrastructuri critice existente și potențialul de integrare în ecosistemul industrial european.

„Am apreciat proiectele care au demonstrat nu doar inovație tehnologică, ci și înțelegerea riguroasă a cadrului strategic NATO și UE. Consider că hackathoanele precum EUDIS au o valoare strategică pentru România, întrucât reprezintă acceleratorul ideal între energie creativă, tehnologie emergentă și nevoi reale ale mediului public și industrial. Ele aduc la aceeași masă – într-un timp foarte scurt – talent, agilitate, politici publice și capacitate de producție. Proiectele câștigătoare și finaliștii acestui hackathon pot avea un impact direct în activitatea ROMARM, prin: testarea rapidă a unor componente cu aplicabilitate civilă și militară, integrarea tehnologiilor emergente în viitoarele linii de produse, deschiderea unor colaborări în cadrul PESCO (Cooperarea structurată permanentă), EDF (Fondul European de Apărare) și alte programe europene, accelerarea procesului de digitalizare strategică susținut de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. În numele ROMARM, reafirm deschiderea noastră pentru colaborări concrete cu actorii emergenți ai inovării europene și susținerea tuturor inițiativelor care întăresc competitivitatea industrială și suveranitatea tehnologică a României.”

Constantin Alexie Cotan Bodolan, Președintele Consiliului de Administrație al CN ROMARM SA, membru al juriului

În contextul eforturilor europene de consolidare a capacităților de apărare, hackathonul EUDIS este o continuare a inițiativelor derulate de ROTSA, în parteneriat cu Techcelerator, în domeniul inovației digitale pentru apărare și sectorul spațial, încă din 2016. Aceste demersuri includ susținerea unor proiecte precum DIANA – acceleratorul pentru soluții civile și militare al NATO – și NASA Space Apps Challenge, cel mai mare hackathon la nivel mondial. Astfel, Techcelerator și ROTSA au dezvoltat activități dedicate scalării companiilor românești care dezvoltă soluții pentru spațiu și apărare.

Consorțiul format din ROTSA și Techcelerator a fost ales pentru a implementa activitățile EUDIS în România, într-o competiție europeană, alături de o comunitate a agențiilor locale din domeniul apărării și al securității.

European Defence Innovation Scheme (EUDIS) este un program creat în cadrul Fondului European de Apărare (EDF), care are ca scop să consolideze inovația în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene. Obiectivul principal al EUDIS este să reducă barierele de intrare în domeniul apărării pentru startup-uri și inovatori. Programul sprijină inovatorii pe tot parcursul dezvoltării – de la idee, validare și lansare până la scalare.

Fondul European de Apărare (din care face parte inițiativa EUDIS) are un buget de aproape 7,3 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027 și sprijină proiectele care încurajează cooperarea între IMM-uri, companii mari și organizații de cercetare din UE. Finanțarea are ca scop stimularea inovației în tehnologii de apărare de ultimă generație, interoperabile, cu impact semnificativ asupra capacităților de apărare europene și asupra securității generale.