Povestea FABER sau cum un grup de antreprenori timișoreni a creat un centru cultural independent cu o investiție de 1,6 mil. euro

Povestea FABER sau cum un grup de antreprenori timișoreni a creat un centru cultural independent cu o investiție de 1,6 mil. euro

Timișoara este anul acesta capitală culturală europeană, dar la câteva luni de la câștigarea acestui titlu, în 2017, un grup de antreprenori din oraș decideau să colaboreze pentru a contribui la consolidarea industriei creative timișorene. Așa a apărut centrul FABER, găzduit în spațiile industriale reabilitate ale Fabricilor Unite de Ulei și Săpun de la 1844, cunoscute în istoria recentă ca Azur.

Nucleul creativ-antreprenorial de fondatori este format din antreprenorii tech Valentin Mureșan și Adrian Erimescu, arhitecta Oana Simionescu și biroul de arhitectură FOR, Cristina Potra Mureșan – antreprenoare socială și grupul Plai. Am aflat mai multe detalii despre cum a apărut și s-a dezvoltat FABER, dar și despre planurile de dezvoltare a proiectului de la doi dintre fondatori, Oana Simionescu și Adrian Erimescu.

Cum s-a născut ideea reabilitării unor spații industriale pentru a crea centrul FABER și care a fost investiția necesară?

Oana Simionescu: Provenim din zone profesionale diferite și ne-au unit încrederea în potențialul Timișoarei și dorința de a contribui la consolidarea industriei creative din oraș. Fiecare dintre noi – aflat pe drumul său profesional și antreprenorial – are această neliniște de a crea, de a contribui la realizarea unei structuri mai mari decât propriul univers. Am început să colaborăm în 2017, la câteva luni după bucuria câștigării titlului de capitală culturală.

Prima decizie neobișnuită, pentru un proiect ca al nostru – centru cultural privat – a fost cea a achiziției unei proprietăți. Pentru noi, fondatorii FABER, a fost din start important să achiziționăm un spațiu, căci altfel misiunea noastră de a consolida un sector deocamdată fragil ar fi fost aproape imposibilă. Apoi, spațiile industriale ale Fabricilor Unite de Ulei și Săpun de la 1844, cunoscute în istoria recentă ca AZUR, unde se găsește FABER, reprezintă o poveste identitară pentru Timișoara, care pentru noi este o puternică sursă de inspirație. Povestea AZUR și a familiei de industriași Farber ne-au dat posibilitatea de a continua ceva ce am simțit că a fost construit mult timp în spiritul acestui loc. Rădăcinile, continuitatea dau legitimitate demersului nostru.

Adrian Erimescu: Investițiile necesare pentru achiziția, reabilitarea și amenajarea clădirii FABER, pentru a o aduce la standarde contemporane de ergonomie și de siguranță în exploatare, s-au ridicat la 1,6 milioane de euro. Ne propunem să continuăm să dezvoltăm acest loc și în viitor – ne-am dori să devenim independenți energetic, să avem o curte mai verde și un spațiu dedicat concertelor mai mici.

Oana Simionescu: Aș adăuga la ce a spus Adi, că achiziția și transformarea acestui spațiu ar fi fost imposibile fără încrederea și generozitatea principalilor investitori din FABER: Valentin Mureșan, Cristina Potra Mureșan și Adrian Erimescu.

În plus, în 2022 am început lucrări și în incinta industrială din care facem parte, cu amenajarea unei grădini. Vom continua și în 2023. Am inițiat un parteneriat cu AZUR S.A. și începem în curând lucrări de amenajare a uneia dintre hale, iar în aprilie vom avea 750 mp de spațiu interior organizat în trei zone expoziționale, unde vom găzdui manifestări importante din agenda Timișoara 2023, Capitală Europeană a Culturii.

Cine face parte din echipa proiectului?

Adrian Erimescu: Eu sunt antreprenor IT, ex general manager și co-fondator al portalului național imobiliare.ro, și pe lângă FABER, sunt parte din platforma de investiții în startup-uri Growceanu, alături de celălalt antreprenor IT din FABER, Valentin Mureșan, co-fondator Movidius și fost country manager la Intel România. Oana Simionescu, aici cu mine în interviu, e directorul executiv FABER, arhitectă, co-fondator al FOR (birou de arhitectură, spațiu de coworking și atelier de design), care e compus din 9 arhitecți și partener în FABER. Cristina Potra Mureșan este de formare auditor și are experiență în domeniul IT, precum și în coordonarea de proiecte civice, fiind unul dintre co-fondatorii Fundației Comunitare Timișoara. Andreea Iager și Norbert Tako sunt co-fondatorii bistroului Ambasada, creatori de evenimente și de platforme culturale locale, cum ar fi festivalul Plai, JazzX sau Strada fără nume.

Aceștia sunt fondatorii FABER și membri ai boardului. În echipa executivă, condusă de Oana, echipă pe care o extindem în această perioadă, le avem ca persoane cheie pentru generarea de conținut propriu pe Martina Muzi, designer și curatoarea programului Bright Cityscapes și pe Florin Unguraș, co-fondator al festivalului TMBase, care se ocupă de dezvoltarea programului muzical de la FABER.

Ce se întâmplă acum la FABER și ce planuri aveți pentru perioada următoare?

Oana Simionescu: FABER are o viață activă, zilnică, generată de toate entitățile creative care își au sediul în clădirea noastră – peste 20 la număr, și o existență publică asigurată de evenimentele pe care le creăm sau cele ale partenerilor culturali, pe care le găzduim. Săptămânal, la FABER, au loc conferințe, ateliere, expoziții, experimente culturale, generate de noi și de partenerii noștri.

Am organizat în decembrie 2022 a doua ediție de FABERLAND, un Festival alternativ de Crăciun, al creativității în spiritul Crăciunului, care oferă o platformă de expunere pentru creativii locali, muzică, spirit festiv și acțiuni dedicate copiilor. În trei zile de FABERLAND, au participat peste 1.800 de persoane.

În 2023, FABER va fi și un loc de simțit bine, de muzică și de petreceri. Florin Unguraș, curatorul nostru muzical, pregătește trei concerte cu trupe mult așteptate și o serie de evenimente muzicale mai altfel.

O bună parte din programul nostru de anul acesta este dedicată manifestărilor din cadrul programului Bright Cityscapes, parte a Capitalei Culturale, la care suntem co-autori împreună cu Universitatea Politehnica Timișoara. Vorbim aici de trei expoziții, bazate pe o cercetare pluridisciplinară care își propune să înțeleagă din perspectivă economică, antropologică și de design cum funcționează și ce produce industria locală, pentru a putea traduce, interpreta și reinventa ce descoperim, prin diferite discipline de design, dar și prin formate complementare expozițiilor: conferințe, publicații, conversații și petreceri.

Noile spații expoziționale, gândite a deveni utilizabile din aprilie, vor găzdui, dincolo de programul Bright Cityscapes, una dintre expozițiile Bienalei Art Encounters, programată să aibă loc în perioada mai – iulie, dar și Performing 89 – expoziția pregătită de Institutul Prezentului în contextul Capitalei Culturale, din septembrie – octombrie.

Care sunt provocările gestionării unui astfel de proiect?

Adrian Erimescu: Pentru un antreprenor IT cu un background ca al meu sau ca al lui Valentin Mureșan, obișnuiți să calculăm return on investment într-un segment de timp clar și măsurabil, proiectul FABER presupune o schimbare radicală de perspectivă și de așteptări. Un lucru deloc simplu. Am investit și vom continua să investim în FABER cu intenția de a ajuta sectorul creativ să se dezvolte. Iar creșterea unui sector ține de buna înțelegere a ceea ce e el acum, de o viziune asupra a ceea ce poate deveni, a impactului pe care îl poate avea în comunitate și de creare a acelor structuri umane – rețea de talente, moduri de lucru, de organizare și logistice – spațiu, unelte. Toate acestea cer multă răbdare de la noi, co-fondatori și investitori. O răbdare care se hrănește din încrederea în miza pe care ne-am propus-o.

Aș zice că acești primi ani au fost un timp pentru calibrarea planului de business în concordanță cu miza descrisă anterior. Cred că, de acum încolo, intrăm într-o perioadă de comunicare și de educație îndreptată către alți parteneri, companii, organizații pe care să le motivăm să pună umărul alături de noi. Faptul că noi am pus „the skin in the game” sperăm să fie încurajator pentru partenerii noștri actuali și viitori.

Cât de importante sunt astfel de inițiative pentru comunitățile locale?

Oana Simionescu: Sunt tentată să spun că este vital. Mixul funcțional și de oameni care se găsește la FABER provoacă constant dialoguri neașteptate, idei și proiecte noi, prietenii, și în general, un mediu firesc pentru lucru și de viață. Cred că astfel de locuri – firești, bine așezate, pot genera aspirații și perspective noi, pentru care altfel, trebuie să investești destul de mult pentru a le găsi în acest loc – zgomotos, fragmentat, dar și plin de oportunități: Timișoara/România.

Cum vedeți evoluția FABER pe termen mediu și lung?

Oana Simionescu: Spațiul și agenda de evenimente FABER sunt chestiuni evidente pe care le aducem în comunitate din prima zi de când există FABER. Credem însă că cel mai important aport al colectivului nostru este unul subtil, care va fi vizibil în câțiva ani. Creăm o cultură la FABER, un mod de a face lucrurile, de a colabora, un set de criterii, toate acestea fiind menite să-l ajute pe „Homo Faber” – Omul Creator, să prindă curaj să creadă în propria existență și miză. Acesta este scopul nostru pe termen lung și suntem aici să-l atingem.

Adrian Erimescu: Cu FABER ne-am implicat în construcția unui model socio-economic pentru care nu avem referințe locale. Credem că participarea antreprenorilor în astfel de planuri cu sens pentru comunitate, pe termen lung, este vitală. Ne dorim ca FABER, prin ceea ce face și prin felul în care face, să ofere resurse de inițiativă, încredere, curaj și altor antreprenori, pentru a investi în proiecte care să ajute la dezvoltarea comunităților din care fac parte.