Finanțe Stiri

Protectia consumatorului de servicii financiare, in sarcina ANPC

11 mart. 2016 2 min

Protectia consumatorului de servicii financiare, in sarcina ANPC

Reading Time: 2 minute

Banca Nationala nu are atributii in privinta protectiei consumatorului de servicii financiare, aceasta fiind in sarcina Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), precizeaza Adrian Vasilescu, consilier de strategie in cadrul BNR.

“Atunci cand vorbim despre protectia consumatorului de servicii financiare, foarte multa lume din societatea civila se uita spre Banca Nationala. Or, Banca Nationala nu numai ca nu are atributii in privinta protectiei consumatorului de servicii financiare, legea ii interzice sa se ocupe de asa ceva”, a declarat Adrian Vasilescu, la conferinta „Relatia cu consumatorul de servicii financiare”. Exceptie fac situatiile in care se modifica termenii si conditiile contractului dupa ce acesta a fost semnat. “Cand un contract semnat este incalcat, atunci si numai atunci BNR poate si este obligata sa intervina. Si BNR a intervenit drastic in asemenea situatii. Nu ma lasa legea sa dau exemple, dar Banca Nationala a intervenit drastic, uneori cu masuri radicale si au fost foarte multe cazuri de incalcari ale contractului. Bancile si-au permis sa schimbe termenii contractului, sa schimbe dobanda”, a explicat Vasilescu.

Reprezentantul BNR a aratat ca ANPC trebuie sa aiba un departament specializat care sa se ocupe de protectia consumatorilor de servicii financiare. “Asa cum avem separatia puterilor in stat, avem si o separatie a atributiilor. Protectia consumatorilor de bani este in intregime in sarcina ANPC. Deci ANPC este dator sa isi faca un compartiment specializat si sa aduca specialisti – nu numai economisti, ci si psihologi, sociologi (…) Ca sa faci protectie consumatorului fata in fata cu banca trebuie sa ai oameni foarte bine pregatiti”, a spus Vasilescu.

Reprezentantul BNR a arata ca ANPC ar fi trebuit sa initieze un pachet legislativ prin care piata serviciilor financiare sa fie umanizata, asa cum cere Directiva europeana 17 din 2014. “Directiva 17, din 2014, atat de mult discutata si invocata, este prezentata publicului roman doar sub un singur aspect: Darea in Plata. Ori, in Directiva 17, care are peste 70 de pagini, referinta la Darea in Plata cuprinde 5 rânduri iar esenta este cu totul alta decat cea inteleasa la noi. Ce au inteles legiuitorii nostrii? Sa intervina in contract, pentru una dintre parti, ceea ce este impotriva oricarui principiu de drept. Esenta legii in spiritul si litera ei este umanizarea pietei serviciilor financiare. In acest sens Directiva cere fiecarui stat sa transpuna aceasta cerinta intr-un pachet de legi”, a mai spus Vasilescu.

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: