Management

Rețeta olandeză a fericirii

6 mart. 2020 4 min

Rețeta olandeză a fericirii

Reading Time: 4 minute

Dacă nu au reușit să vă convingă hygge, rețeta daneză a fericirii, și nici ikigai, corespondentul japonez, olandezii propun o soluție care cu siguranță vă va câștiga cu rapiditate: niksen, adică arta de a nu face nimic.

 Este suficientă doar o scurtă plimbare pe străzile din Amsterdam ca să-ți dea seama că olandezii sunt un popor fericit. Petrec foarte mult timp în aer liber, prin parcuri, zâmbesc des, foarte mulți merg cu bicicleta la birou, iar traficul este practic inexistent. Cele mai multe case nu au perdele sau draperii, iar dacă veți avea vreodată curiozitatea să aruncați o privire după ce se lasă seara într-una dintre aceste locuințe foarte probabil veți vedea o familie fericită care ia cina, în jurul unei mese și nu în fața televizorului sau cu telefoanele mobile în mână. Și, dacă nu mă credeți, vă propun să vă uitați peste rezultatele studiului “World Happiness Report 2019”, realizat de Națiunile Unite. Raportul arată că Olanda ocupă locul al cincilea într-un top al țărilor cu cei mai fericiți locuitori, clasament dominat de Finlanda și Danemarca. Comparativ, România s-a clasat pe poziția 48, între Argentina și Cipru. Studiul ia în calcul cinci criterii, iar la unul dintre acestea, speranța de viață, Olanda înregistrează un scor mai mare decât primele două clasate, Finlanda și Danemarca. Și, nu trebuie să fim absolvenți de medicină să știm că există o legătură strânsă între speranța de viață și stresul psihosocial, care crește riscul declanșării bolilor cardiovasculare.

Secretul olandezilor? Nu, nu are legătură cu drogurile ușoare care sunt legale în Amsterdam. Dacă nu știți de hygge, rețeta daneză a fericirii, și nici de ikigai, modelul japozez de descoperire a fericirii, nu vă osteniți să le căutați pe Google, căci soluția propusă de olandezi vă va încânta mai mult. Este vorba de niksen, adică arta de a nu face nimic. Și nu, faptul că vă jucați pe mobil sau devorați un sezon dintr-un serial pe Netflix în numai două zile nu înseamnă niksen.

IMG 20200128 104906
Foto: Alexandru Ardelean

„Olandezii au un mod foarte relaxat de a privi viața, cum nu am mai experimentat în alte locuri în care am trăit în lume. Niksen nu înseamnă să nu te gândești la nimic, ca la meditație, ci să nu te gândești la problemele de la muncă, să iei o pauză de la stresul de zi cu zi, să te plimbi în natură, de exemplu. Nu presupune să nu faci chiar nimic, cum s-ar crede, ci să faci lucruri care nu generează stres, nu te solicită din punct de vedere mintal și sunt benefice pentru sănătate”, spune Helen Turner, holistic health coach în Amsterdam. “Poate fi ceva care vă încurajează să fiți mai creativi. Poate vă place să croșetați sau să pictați, ori să scrieți câteva gânduri, sau altceva la care să nu fiți nevoiți să vă gândiți prea mult”, adaugă Helen Turner.

O astfel de teorie nu poate fi privită tocmai cu ochi buni de multă lume, mai ales de angajatori. De-a lungul timpului, chiar și olandezii au asociat conceptul cu lenea și cu opusul productivității, însă în ultimii ani, pe măsură ce stresul și burnout‑ul sunt prezențe tot mai frecvente în corporații, niksen se bucură de o popularitate tot mai mare în rândul comunității medicale din Țările de Jos și nu numai. Sigur, niksen nu înseamnă nici să ne uităm pe pereți ore în șir la birou și la terminarea programului să fugim spre casă, unde să ne ocupăm timpul cu aceeași activitate. Niksen poate fi o modalitate excelentă de combatere a stresului și de îmbunătățire a calității vieții pe termen lung însă trebuie aplicat cu moderație la birou, ca să nu ne fie afectată productivitatea.

Principalele motive pentru care olandezii apelează la un health coach sunt stresul și sindromul burnout. Stresul este unul dintre cei mai mari ucigași ai secolului acesta, fiind în strânsă legătură cu cele mai periculoase afecțiuni, fie că sunt cardiovasculare, fie că este diabet ori diverse forme de cancer.

Helen Turner IMG 20200128 105158 1
Foto: Alexandru Ardelean

„Problema este că burnout-ul nu are un diagnostic medical. Burnout este un termen umbrelă pentru o multitudine de probleme diferite. Ți se spune că ai burnout. Ce înseamnă asta? Ești depresiv? Poate este o depresie clinică declanșată de un dezechilibru chimic. Ori ar putea fi o depresie situațională datorată unor circumstanțe de la serviciu sau de acasă. Este cumva o tulburare anxioasă? Este o problemă cu o durere cronică? Este foarte dificil să stabilești. Trebuie să analizezi în profunzime ca să îți dai seama care este problema de fapt. Foarte multe companii se confruntă cu această problemă și când aud că angajații lor fac burnout, nu știu cu adevărat ce înseamnă asta. Nu știu cum să îi ajute sau ce au de făcut astfel încât să îmbunătățească situația acelor angajați la birou”, spune Helen Turner.

Aici intervine un health coach care analizează atent toate aspectele din viața subiectului: câtă mișcare face, calitatea somnului și a relațiilor cu membrii familiei, colegii de birou, prietenii, echilibrul dintre viața personală și cea profesională, ori time management. Pe baza informațiilor, un health coach vă va spune unde aveți de lucrat. Nu trebuie să vă speriați că întotdeauna veți începe cu schimbările mici și progresul va fi unul treptat, pentru că adesea, puși în fața unor schimbări bruște, majore, oamenii se simt demotivați și renunță. Un astfel de proces se poate întinde pe parcusul a 6-12 luni, timp suficient pentru adoptarea treptată a unui stil de viață sănătos. “Cred că un health coach poate juca un rol extrem de important pentru că poate evalua o persoană și poate conchide dacă acea persoană se poate ajuta singură sau este vorba de ceva mai complicat, situație în care îi poate sugera să vorbească cu alți specialiști, de exemplu un psiholog, un psihoterapeut sau un chiropractician”, spune Helen Turner. Aceasta adaugă că un health coach poate identifica nevoile speciale ale unui pacient, dar este și un fel de mediator între o companie și angajații ei atunci când este plătit de o companie, nu să facă ce îi spune acea companie neapărat, ci să sprijine și să ajute angajații să fie mai sănătoși.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 340 (20 februarie – 15 martie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: