România a rămas în urma Moldovei la digitalizare. Cine este de vină

România a rămas în urma Moldovei la digitalizare. Cine este de vină

Reading Time: 2 minute

România are mari lacune în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice. Cu greu putem plăti amenzi, taxe, cu greu putem folosi ghiseul.ro, dar mai ales nu putem interacționa cu serviciile pe care ar trebui să le folosim în acest timp.

Într-un final, Autoritatea pentru Digitalizarea României recunoaște aceste probleme, dar pasează vina în altă parte: la alți conducători care acum nu mai sunt. Și astfel, ADR recunoaște că nu a folosit experiența și soluțiile adoptate și testate de Republica Moldova, pentru a le implementa și în România.

Pe 11 februarie 2022 a avut loc, la Chișinău, din perspectivă istorică, prima ședință comună a Guvernelor din România și din Republica Moldova. Pe ordinea de zi s-a aflat, pe lângă alte proiecte comune, și aprobarea Memorandumului de Înțelegere în Domeniul Transformării Digitale – proiect care stabilea cadrul colaborării dintre cele două state în domeniul digitalizării, fiind un model de bună practică în toată Europa.
Memorandumul semnat la Chișinău are ca obiectiv realizarea unor eforturi comune pentru mobilizarea resurselor tehnice, financiare și umane necesare pentru dezvoltarea spațiului digital comun și a transformării digitale:

• dezvoltarea serviciilor publice electronice;
• automatizarea proceselor administrative;
• interoperabilitatea sistemelor informatice între Republica Moldova și România;
• implementarea platformelor și infrastructurilor digitale;
• securitatea cibernetică;
• participarea în comun la proiecte de dezvoltare și transformare digitală, finanțate din programele de asistență financiară ale Uniunii Europene;
• reutilizarea componentelor software din surse deschise.

De asemenea, se propunea și instituirea unui cadru formal de dezbateri și constituirea unei comisii mixte, formată din reprezentanți ai Autorității pentru Digitalizarea României, ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică din România și, corelativ, ai Agenției de Guvernare Electronică și Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică din Republica Moldova.

Astfel, România a avut oportunitatea de a valorifica experiența dovedită în dezvoltarea unor soluții digitale, experiență pe care partenerii din Republica Moldova au reușit cu succes să o valorifice în relația stat- cetățean. Din păcate, managementul Autorității pentru Digitalizarea României nu a considerat oportună valorificarea unei astfel de experiențe care ar fi adus economii importante de timp în implementarea unor proiecte și, de asemenea, economii semnificative la bugetul de stat, optând, în schimb, pe conceptualizarea de la zero a unui ecosistem de e-guvernare.

Refuzul adoptării de bune practici concret demonstrate la nivel de digitalizare a serviciilor publice a dus la rezultatele vizibile azi în decalajul dintre România și Republica Moldova în domeniul transformării digitale.

Intenția celor două Guverne de a crea un spațiu digital comun între Republica Moldova și România era tocmai reducerea decalajelor și depășirea barierelor în ce privește calitatea serviciilor publice pe care instituțiile le oferă cetățenilor și companiilor. Grație acestei inițiative, din 2022 până în prezent, România ar fi putut consemna progrese semnificative pe un teren cunoscut deja de partenerii noștri.

Din păcate, însă, realitatea nu a confirmat acest deziderat. ADR a ales alt drum în transformarea digitală, iar rezultatele sunt vizibile și la îndemâna oricui, se arată în mesajul trimis presei de către ADR.