Roxana Epure, NextUp: Simfonia unei cariere de succes 

Roxana Epure, NextUp: Simfonia unei cariere de succes 

Reading Time: 5 minute

A preluat compania în care și-a început cariera și a dezvoltat-o într-un brand solid pe piața de software, care a fost achiziționat recent de grupul polonez Symfonia.

Roxana Epure, CEO al NextUp, ne-a vorbit despre drumul de la angajat la cel de antreprenor în aceeași companie, despre decizia strategică de a vinde unui grup internațional și despre motivele pentru care companiile locale devin tot mai atractive pentru investitorii străini. 

Cum a fost trecerea de la rolul de angajat la cel de antreprenor și apoi proprietar al companiei în care ați început cariera?  

Natural. Sunt un om de acțiune, care rareori așteaptă să se rezolve ceva. Cred în acțiune și planificare, iar drumul acesta pentru mine era o țintă oricum. Parteneriatul cu Pierre Yves Morlet la NextUp a fost o oportunitate pentru mine, cu un timing ideal pentru amândoi. Mai exact, m-am implicat dincolo de expertiza pe care o aveam deja pentru că îmi doream ca utilizatorii softurilor companiei să fie bucuroși și să simtă că produsele noastre îi ajută în mod real. Restul a venit de la sine. 

Care au fost deciziile-cheie care au contribuit la creșterea constantă anuală a NextUp până la o cifră de afaceri de aproape 4 milioane de euro? 

Prima dintre ele a fost upgrade-ul tehnologic de-a lungul anilor. Am folosit tehnologia într-un mod practic, nu am reinventat roți, ci am făcut tot posibilul să punem softul la treabă pentru economia de resurse în firmele care îl utilizează. O altă decizie a fost ca produsele noastre să crească ascultând utilizatorii.

Poate nu s-a văzut mereu așa, de pe scaunul utilizatorului, dar de la noi, da. Avem o zicală în echipa NextUp, care a devenit un fel de mantră: “cercul se închide mereu la utilizator’’, adică oricât ni se pare nouă că e bine ce facem, tot el, utilizatorul, ne va confirma. Un prim utilizator suntem chiar noi, am testat softurile noastre pe noi, înainte de a le pune la dispoziția consumatorului.  

NextUp a intrat recent în grupul polonez Symfonia. De ce ați decis să vindeți compania unui grup internațional? 

Pentru economie de timp și pentru a avea acces la resurse mai multe, mai bune, mai eficiente. Mai exact, ne-am dorit un parteneriat strategic, nu unul financiar. Știm din experiență că e greu și durează să construiești softuri de la zero. Așa că ne-am dorit un parteneriat cu profesioniști care fac același lucru ca și noi, dar cu o paletă mai bogată de produse.

Mă refer la cele care nu au nevoie de localizare, cum sunt cele adaptate la legislația locală (contabilitate, salarizare). Cu acestea, ne propunem să țintim piețe noi, adiacente. Ne dorim să oferim mai multe automatizări antreprenorilor români, să construim un ecosistem complet capabil să preia întreaga muncă administrativă și care să le ofere indicatori deștepți, necesari în procesul de decizie. Mai ales în contextul de tumult în care ne aflăm.  

Ce schimbări apar în companie după această tranzacție și ce efecte așteptați asupra evoluției afacerii? 

Momentan, de ordin administrativ. Pe viitor, produse în plus, tehnologii moderne la îndemâna utilizatorilor, care să completeze produsele curente. Pentru angajați, acces la resurse noi și schimb de experiență. Piața poloneză nu e foarte diferită de cea românească, și ei vor avea eFactura din 2026, dar sunt probabil ceva mai organizați în a implementa modificări mari de legislație.  

Ce rol și ce putere de decizie aveți în continuare în companie odată cu intrarea în grupul polonez? Ce planuri de dezvoltare are NextUp pentru următorii ani? 

Conduc NextUp în continuare, dar cu planuri mai mari pentru viitor pe termen mediu și lung. Deși am putere de decizie, am fost mereu adepta analizei înainte a trece la acțiune, ceea ce facem momentan, împreună, pentru a identifica oportunități noi pentru clienții noștri și, în general, produse utile pentru piața românească.  

De ce credeți că firmele românești din tehnologie devin tot mai atractive pentru investitorii străini? Ce atuuri a avut NextUp în atragerea investitorilor polonezi? 

Piața de software românească rămâne interesantă pentru că încă mai e mult până la a echipa afacerile românești cu softuri potrivite. Nu suntem încă acolo, dar acest lucru este o oportunitate. Noi știam exact ce vrem și ce căutăm, iar un atu a fost că măsuram deja totul în cifre: creștere în mare, potențial, bază de clienți și știam dimensiunea pieței și care e oportunitatea pentru noi.

Poate e redundant, dar oricât de șarmant ești, cifrele sunt cea mai bună vitrină de prezentare. Asta le recomand și clienților noștri și antreprenorilor în general, să se folosească de tehnologie, oricare ar fi ea, ca să măsoare totul în cifre: creștere, scădere, profit pe centre de cost, parteneri profitabili, vânzări profitabile versus vânzări care te costă. Așa, nu ești subiectiv și nu iei decizii cu emoții sau cu nostalgia trecutului, de când activitatea era mai mică și puteai număra manual ce faci.  

Cum arată astăzi piața digitalizării în România și care sunt principalele tendințe pe care le observați? 

Încă vedem softurile ca pe un cost, nu ca pe o investiție și asta e rău. Poate și din cauza faptului că, atunci când îți pui un soft mai mic decat îți trebuie, de exemplu, nu ai cum să-i vezi valoarea reală. Nu vezi cât poate să preia real din munca redundantă, care nu aduce valoare în businessul tau. Mulți antreprenori sunt prea ocupați să vadă că se poate mult mai bine, cu un pic de curățenie în procese și o preluare a muncii administrative măcar de către tehnologie, cu un soft integrat. Și la fel de mulți încă mai fac confuzie între profit și cash-ul din bancă.

Tendința, deși încet, este să măsurăm, să ne aruncăm “în lupta” cu un pic de analiză înainte. Cu ochii în cifre. Să diminuăm riscul. Aici mă refer la mediul de afaceri. Când vine vorba de digitalizare, nu pot să nu aduc în discuție digitalizarea instituțiilor de stat, un proces greoi, fără analiză de risc în prealabil și cu efecte imediate asupra mediului privat. Sper totuși să fi învățat din experiența cu SAF-T implementat pe repede înainte sau din cea a e-Facturii, implementată fără o infrastructură potentă și să facem mai bine pe viitor.  

Care sunt provocările cele mai mari pentru IMM-uri atunci când își digitalizează procesele? 

Teama. Că un soft integrat costă prea mult. Nu doar bani, ci și resurse. Că nu e timp să îl preluăm, că nu îl acceptă angajații, că nu e ce trebuie, poate după o experiență anterioară negativă.

Așa că aleg să mai stea, să vădă ce se mai întâmplă. Dar așteptarea nu aduce nimic în plus, din contră. În timpul acesta lumea se învârte, nu stă. Și în realitate se poate și altfel, să plătești în ritmul tău, să te țină un furnizor de mână, să facem un plan împreună. Dar asta presupune să accepți să treci de la modul “Sting incendii” la modul “Îmi dau 1-3-6 luni ca să îmi fie mai bine”.  

Care a fost cea mai dificilă provocare de leadership și cum ați depășit-o? 

Când le spun clienților noștri că înțeleg cum e fară cifre, o spun pentru că înțeleg din experiență. M-am uitat și eu superficial pe cifre și am învățat această lecție the hard way.

Provocarea a fost să repar, să îmi așez sistemele din jur ca să nu se mai întâmple așa ceva niciodată. O altă provocare a fost să creez împreună cu colegii mei o echipă cu care să râd de greșeli, cu care să împart nu doar obiective, ci și  
pauze plăcute. Cred că noi, oamenii, obținem rezultate mai bune când lucrăm cu plăcere, nu sub tensiune insuportabilă. Sunt presiuni și la noi, mai ales din afara organizației, dar împreună ne e mai ușor să le gestionăm.   

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 398 (20 septembrie – 15 octombrie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.