Tarifele impuse de Trump reactivează interesul pentru aur. Este începutul unei noi ere monetare?
Reading Time: 2 minutePoliticile comerciale ale noii administrații Trump, axate pe impunerea de tarife pentru importuri și reducerea deficitului bugetar american, influențează deja piețele globale. În primele luni ale anului, aurul s-a dovedit din nou un activ-refugiu: în aprilie, prețul acestuia a fluctuat cu peste 6% într-un interval mai scurt de o săptămână, atingând un nou maxim istoric de 3.163 USD/uncie.
În România, aceste turbulențe au generat o creștere accentuată a cererii pentru aur. Potrivit Tavex România, volumul achizițiilor de aur fizic a crescut cu 65% în T1 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, cantitatea de aur sub formă de bijuterii vândută către Tavex a crescut cu aproape 170%, un semnal clar că mulți români au decis să capitalizeze pe prețurile ridicate ale metalului prețios.
„Vedem o maturizare rapidă a pieței aurului în România. Investitorii aleg din ce în ce mai des aurul ca element de diversificare, nu doar ca soluție de criză”, afirmă Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.
În timp ce alte bănci centrale din regiune – precum cele din Polonia sau Ungaria – au crescut semnificativ rezervele de aur, BNR a ales să prioritizeze stabilitatea cursului valutar, menținând EUR/RON în jurul valorii de 4,97. Între timp, Polonia a cumpărat 103 tone de aur doar în 2024, ajungând la o pondere de 21% din totalul rezervelor internaționale. România deține 103,6 tone, reprezentând 9,5% din rezervele BNR.
Tarife, dolarul și lecțiile trecutului: semnele unui nou Bretton Woods?
Noua strategie economică a administrației Trump, conturată de consilierul său Stephen Miran, sugerează o direcție radical diferită: devalorizarea strategică a dolarului prin tarife, renegocieri de datorie și chiar amenințări privind reducerea prezenței militare în țările partenere. Obiectivul? Revigorarea exporturilor americane și reducerea poverii datoriilor.
Miran evocă posibilitatea unui acord în stil Plaza 1985, prin care SUA ar putea negocia direct cu statele care dețin masiv din datoria sa publică – Japonia, Marea Britanie, Belgia sau Luxembourg – pentru o reevaluare a dolarului. În paralel, soluții precum extinderea maturității obligațiunilor sau restructurarea dobânzilor ar putea preveni o spirală a datoriei, în condițiile în care doar în 2024, SUA au cheltuit 896 miliarde USD pe dobânzile datoriilor – mai mult decât bugetul militar.
În acest context volatil, băncile centrale continuă să vadă aurul ca o garanție de încredere. Conform unui sondaj al Consiliului Mondial al Aurului, cel mai important motiv pentru care băncile dețin aur este absența riscului de contrapartidă – spre deosebire de obligațiuni sau acțiuni.
„Aurul nu depinde de solvabilitatea unei entități. Când îl cumperi, devine al tău – simplu și direct. E o formă de protecție reală împotriva incertitudinilor macroeconomice”, adaugă Victor Dima
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz
