Stiri Sustinem inovatia Tech

Tulburarea de atenție a angajaților, agravată de pandemie, tratată prin neuroștiință

21 apr. 2021 4 min

Tulburarea de atenție a angajaților, agravată de pandemie, tratată prin neuroștiință

Reading Time: 4 minute

Schimbările radicale ale modului de lucru, generate de pandemie, și-au lăsat amprenta asupra eficienței managerilor și a angajaților companiilor. Aceștia au fost nevoiți, în ultimul an, să se adapteze noii situații: muncesc de la domiciliu, unde sunt deseori distrași de familie și de copii gălăgioși, și trebuie să învețe să lucreze cu multe ferestre deschise la calculator, de la documente pe care le editează, rapoarte, până la conferințe video și pagini de socializare. În plus, în tot acest timp, mulți dintre ei sunt nevoiți să rezolve și treburi casnice. Toate acestea pun o presiune enormă asupra creierului și a capacității acestuia de a lucra în regim multitasking, astfel că oboseala se instalează rapid, iar dificultățile de atenție de agravează.

Costin Dămășaru, psiholog și specialist în neuroștiință, subliniază că tehnologia avansează rapid, iar creierul uman nu este capabil încă să proceseze complet modul de lucru multitasking pe care aceasta o cere în prezent. Astfel se face că ADHD, tulburarea asociată secolului vitezei, este prezentă din ce în ce mai mult inclusiv în rândul adulților și provoacă rezultate mai slabe la locul de muncă.

“Din punct de vedere științific, ADHD este o tulburare neurobiologică de autoreglare a circuitelor cheie de comunicare între regiunile frontale ale creierului și partea posterioară și limbică a acestuia. Practic, cum acum suntem nevoiți să ne adaptăm rapid schimbărilor generate de avansul tehnologiei și ni se cer rezultate rapide, ajungem să ne pierdem puterea de concentrare când suntem asaltați de informații concomitent din mai multe părți. Asta se întâmplă mult mai des în prezent, când lucrăm mult pe calculator și suntem bombardați de informații de pretutindeni. În plus, munca de acasă înseamnă, de cele mai multe ori, că suntem distrași și de cei cu care locuim, parteneri de viață, copii”, spune Costin Dămășaru, psiholog, fondatorul Neuro Performance Enhancement Center din București.

De 60 de ori mai stresați decât în anii 70

“Conform statisticilor, în anii 70, numărul mesajelor noi zilnice pe care trebuiau să le proceseze oamenii nu depășea 500. În prezent, media se situează între 6000 și 30000. Cu atât de multe mesaje noi este nevoit creierul uman să facă față zilnic acum. Creierul uman era obișnuit în trecut să lucreze pe îndeplinirea unei sarcini pe rând. În acel moment, activitatea rapidă crește în anumite părți ale creierului. Pentru că trebuie să trecem imediat la alt tip de activitate și să revenim la anteriorul, este nevoie de un efort major de concentrare. Ȋn cazul persoanelor cu ADHD/ ADD, undele cerebrale (Theta frontal sau frecvența lentă Alfa) încetinesc, activitatea creierului devine mai lentă, ceea ce face concentrarea mai dificilă”, spune Costin Dămășaru.

Impactul social media asupra creierului

Pe lângă nevoia de procesare a unei cantități imense de informații, creierul este solicitat, în plus, și de dependența de social media.

“Fluxul mare de informație generat pe feed-ul paginile de socializare ne obosește, dar, și mai grav, provoacă așa numitul fenomen FOMO (Fear of Missing Out). Este o dependență cauzată de teama de a nu cumva să ratăm noutățile de pe social media. Acest lucru ne îngreunează și mai mult capacitatea de concentrare la locul de muncă și, în general, pe tot parcursul zilei. În loc să ne dedicăm 100% ducerii la bun sfârșit a task-ului profesional, avem tendința să ne oprim frecvent ca să verificăm ce mai apare pe feed sau să vedem ce notificări am primit. Capacitatea de a rămâne atenți la o singură sarcină a scăzut extrem de mult în ultimii ani. Ajungem să nu mai putem conștientiza contextul în care ne aflăm, importanța sarcinii pe care trebuie să o realizăm și, implicit, cum să o implementăm”, menționează Costin Dămășaru, psiholog, fondatorul Neuro Performance Enhancement Center din București (www.npecenter.com).

Neuroștiința echilibrează creierul

Avansul tehnologiei aduce și beneficii, dacă știm cum să o folosim în ajutorul nostru. Costin Dămășaru implementează în România antrenamentul de tip Neuro Enhancement BM-BCI (Brain Mapping – Brain Computer Interface). Prin intermediul acestui tip de antrenament patentat de oamenii de știință americani, performanța creierului este optimizată pentru a reduce considerabil diverse dezechilibre, în care intră și ADHD sau afecțiuni din spectrul autist, anxietate, depresie.

“În cazul tulburărilor de atenție, în creier se întâmplă următorul fenomen. În mod normal, atunci când reușim să ne deconectăm și să stăm degeaba, cu noi înșine, fără a fi presați de anumite sarcini, creierul intră în Default Mode/ No Tasking Mode, o stare în care sunt mai active zone precum cortexul prefrontal medial, cortexul cingulat posterior, hipocampul și amigdala, precum și părți din lobul parietal inferior. Atunci când începem o anumită sarcină, pentru care trebuie să acordăm atenție conștientă, se activează rețeaua neuronală TPN (Task Positive Network). La persoanele care nu suferă de ADHD, aceste rețele sunt în relație de reciprocitate: pe măsură ce una crește în activitate, cealaltă scade. La persoanele cu ADHD, ambele se activează, apărând o competiție pentru resursele mentale, care le distrage și le îndepărtează de sarcina în execuție. Prin antrenamentul Neuro Enhancement BM-BCI (Brain Mapping – Brain Computer Interface), se optimizează rețelele neuronale Default Mode și Task Positive, cu efecte uimitoare în eliminarea simptomelor asociate ADHD”, explică specialistul.

Anxietatea și depresia managerilor și a antreprenorilor

“Creierul trebuie să lupte acum pe mai multe fronturi, drept urmare are nevoie să funcționeze la parametri optimi. Astfel, este important ca fiecare să înceapă prin a se optimiza pe sine, ca mai apoi să poată optimiza propriul business. Prin antrenamentul de tip Neuro Enhancement BM-BCI (Brain Mapping – Brain Computer Interface), se realizează o hartă a rețelelor neuronale existente, se identifică disfuncțiile neuronale la nivel de conectivitate, de exemplu zonele hipoactive sau hiperactive din creier, se exportă datele către un soft de tip Brain Computer Interface și apoi se stabilește un protocol personalizat, aplicat într-un antrenament special. Este ca un joc pe calculator, proiectat de cei mai mari specialiști în neuroștiință din Statele Unite, care are menirea să echilibreze disfuncțiile și să construiască un proces de învățare accelerat. Acesta are ca rezultat crearea de noi legături neuronale care să poată crește performanța creierului. În acest mod, vom avea mai o claritate mai mare, viziune și putere de concentrare, precum și o capacitate crescută de a lua deciziile corecte. În plus, se obține un control emoțional mai bun, având astfel abilitatea de a face performanță fără a fi influențați, în procesele decizionale, de către declanșatorii emoționali”, încheie Costin Dămășaru.

Tehnica BM-BCI, implementată de Costin Dămășaru în România, este considerată soluția viitorului pentru augmentarea performanțelor neuronale, atât aplicată managerilor și sportivilor, cât și, copiilor cu ADHD și afecțiuni din spectrul autism.

Costin Dămășaru este Doctor în Management, licențiat în Psihologie și a obținut un Masterat în administrarea afacerilor. A absolvit MIT (Massachusetts Institute of Technology) din Boston, SUA, în cadrul programului de Executive Education – Neuroscience for Leadership. Acolo a lucrat cu cercetători de renume la nivel global, în domeniul îmbunătățirii performanței creierului uman, folosind tehnologia Brain Mapping – Brain Computer Interface.

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: