Un nou sistem de monitorizare a pădurilor. Cât de eficient este și cine va fi controlat

Un nou sistem de monitorizare a pădurilor. Cât de eficient este și cine va fi controlat

Reading Time: 4 minute

Ministerul Mediului a recepționat și lansat noul sistem de monitorizare a pădurilor. Dar poate acesta să țintească cel mai frecvent mod de operare – supraîncărcarea –, să distingă alertele relevante de cele false și să ajute autoritățile să prioritizeze controalele în zonele de risc, pe baze obiective și transparente?

WWF-România invită autoritățile la o dezbatere în care să prezinte rapoartele și să identifice cele mai bune soluții pentru utilizarea eficientă a noilor instrumente. Modul în care acestea vor fi folosite va determina dacă putem închide breșele actuale ale SUMAL și muta controlul de la constatarea ilegalităților la prevenirea lor.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat finalizarea sistemului integrat de monitorizare a pădurilor, finanțat prin PNRR. Investiția, de peste 272 de milioane de lei, combină trei tehnologii: monitorizarea prin satelit a vegetației forestiere, monitorizarea video cu inteligență artificială a transporturilor de lemn și scanarea aeriană și terestră a pădurilor cu tehnologie LiDAR.

Este o infrastructură pe care WWF a susținut-o și a cerut-o de mai mulți ani. Încă din 2020 atrăgeam însă atenția că tehnologia, singură, nu rezolvă problema exploatărilor ilegale: accentul trebuie pus pe prevenție și pe cauzele care fac posibile aceste ilegalități. Iar în 2023, când România avea la dispoziție fondurile PNRR, am cerut ca investițiile să fie folosite pentru a închide breșele SUMAL și pentru a muta sistemul de control de la constatarea ilegalităților spre prevenirea lor.

Acum infrastructura este gata. Următorul pas este să aflăm dacă funcționalitățile pentru care s-au făcut aceste investiții au fost livrate și, mai ales, cum vor fi folosite. De modul în care aceste instrumente vor fi puse în practică va depinde eficiența întregului sistem.

Cum identificăm alertele relevante și folosim eficient resursele de control?

Prima componentă a noului sistem monitorizează prin satelit aproximativ 70.000 km² de vegetație forestieră. Imaginile Sentinel-2 vor fi comparate automat, iar sistemul va genera alerte atunci când detectează modificări ale vegetației.

Pare simplu: dispar arbori, apare alerta. În realitate, lucrurile sunt mai complicate.
O modificare observată din satelit nu înseamnă automat o tăiere ilegală. Poate fi o pășune împădurită sau o exploatare autorizată în fond forestier, o zonă afectată de vânt, zăpadă sau alți factori naturali. Dacă sistemul nu folosește date de referință corecte și actualizate și nu filtrează suficient de bine aceste situații, inspectorii pot ajunge să verifice numeroase alerte fără relevanță și să risipească resursele alocate pentru control.

WWF avertiza asupra riscului unor astfel de alerte false încă din 2017, ulterior, în 2020.

Ministerul precizează acum că imaginile satelitare vor fi corelate cu informațiile privind exploatările autorizate și zonele afectate de calamități. Este un pas necesar, dar ar trebuie să fie extrem de atenți la care vor fi procedurile de lucru: ce date GIS privind Fondul Forestier Național vor fi utilizate ca referință? Cum și cine va analiza alertele și cum vor fi prioritizate alertele în teren?

Scopul tehnologiei trebuie să fie tocmai acela de a folosi mai eficient resursele limitate de control și de a trimite inspectorii acolo unde există un risc real.

Poate inteligența artificială să „vadă” ce cantitate de lemn este într-un camion și apoi să alerteze dacă e vorba despre o fraudare a declarației de transport?

A doua componentă a investiției poate avea un rol decisiv în combaterea transporturilor ilegale.

Au fost instalate 700 de camere pentru recunoașterea numerelor de înmatriculare și 350 de camere pentru analiză avansată, în 350 de puncte de monitorizare. Imaginile vor fi corelate cu datele din SUMAL, iar sistemul ar trebui să identifice transporturile nedeclarate, abaterile de la traseu, transporturile multiple realizate cu același aviz și neconcordanțele dintre transport și documentele care îl însoțesc.

Dar una dintre cele mai importante astfel de neconcordanțe este cantitatea de lemn transportată efectiv față de cea declarată în acte. Tocmai aici intervine ceea ce WWF numește de mai mulți ani „amprenta digitală” a transporturilor de lemn.

În 2024, când Ministerul Mediului a contractat dezvoltarea sistemului, WWF arăta că obiectivul proiectului era realizarea unui sistem capabil să genereze automat alerte și să integreze în timp real date din sursele disponibile. Consideram atunci că această investiție poate pune bazele unui SUMAL 3.0 performant și poate închide breșele semnalate de WWF de-a lungul timpului.

Acum vrem să știm dacă această promisiune tehnologică a devenit realitate.

Poate algoritmul de inteligență artificială dezvoltat prin proiect să estimeze cantitatea de lemn transportată și să genereze alerte atunci când aceasta depășește semnificativ volumul înscris în aviz? A fost atins pragul de precizie prevăzut în termenii de referință, inclusiv identificarea supraîncărcărilor de peste 20%?

Nu este o întrebare teoretică. Monitorizările realizate de WWF în teren au arătat că supraîncărcarea rămâne una dintre vulnerabilitățile sistemului de trasabilitate. În monitorizările desfășurate între decembrie 2025 și martie 2026, aproximativ unul din șase transporturi pentru care a putut fi evaluat volumul prezenta supraîncărcări semnificative față de cantitatea înscrisă în aviz.

De aceea, este important și ce se va întâmpla mai departe cu tehnologia dezvoltată prin PNRR. Va putea algoritmul să fie utilizat de echipele care fac verificări în teren, inclusiv prin aplicații mobile? Va putea fi integrat în SUMAL 3.0 și în aplicația SUMAL Agent, astfel încât să contribuie nu doar la control, ci și la prevenție și să îi ajute pe operatori să evite neconformitățile?

Cine va fi controlat și de ce?

Mai multe date nu înseamnă automat controale mai eficiente. Ministerul spune că noul sistem va genera alerte, rapoarte și indicatori statistici care vor permite realizarea analizelor de risc și direcționarea mai eficientă a resurselor de control.

Aceasta este direcția corectă. Dar ar trebui să fie public cum va funcționa concret. Cum vor fi introduse alertele generate de noile sisteme în planurile de control? Cum vor fi stabilite prioritățile? Vor fi analizate împreună istoricul operatorilor, transporturile, alertele satelitare și celelalte informații disponibile în SUMAL pentru a identifica situațiile cu risc ridicat?

Avem nevoie de o prioritizare a controalelor, dar pe baze obiective și transparente. Pentru că numai în acest fel poate să funcționeze prevenția și limitate abuzurile. Această abordare devine cu atât mai importantă în contextul aplicării Regulamentului european privind produsele care nu implică defrișări (EUDR), care pune accent atât pe identificarea și gestionarea riscurilor de către operatori, cât și pe controale din partea autorităților, prioritizate în funcție de nivelul de risc.

România are acum posibilitatea de a transforma cantitatea uriașă de date colectate într-un sistem inteligent, care să crească eficiența administrației silvice. Datele pot ajuta la prioritizarea controalelor acolo unde riscurile sunt cele mai mari, dar utilitatea lor nu se oprește aici. Informațiile obținute prin noile tehnologii pot contribui și la monitorizarea stării pădurilor, la identificarea riscurilor naturale, precum atacurile de insecte sau doborâturile de vânt, și la dezvoltarea unor măsuri de prevenție și adaptare la schimbările climatice.

În final, adevărata măsură a succesului va fi capacitatea sistemului de a transforma datele în prevenție: să identifice riscurile, să genereze alerte relevante și să direcționeze controalele acolo unde este nevoie. Este un pas important înainte, susținut de o investiție considerabilă, iar acum este momentul să discutăm deschis despre cum vor fi folosite aceste date și cum putem îmbunătăți permanent sistemul. WWF-România este pregătită să contribuie cu experiența și soluțiile dezvoltate în ultimii ani.