Viitorul României e scris în cloud

Viitorul României e scris în cloud

Reading Time: 12 minute

Cloudul Privat Guvernamental intră în etapa operațională la nivel național și va reprezenta baza tehnologică pentru serviciile publice digitale. Metaminds și Trencadis Corp sunt actorii principali în procesul de dezvoltare a Cloudului Intern – infrastructura pe care se vor construi și migra aplicațiile statului. Am stat de vorbă cu Ovidiu Ghiman, CEO Metaminds, despre cel mai complex pas de până acum în digitalizarea României. 

De ce are nevoie România de un Cloud Guvernamental?

România are nevoie de Cloudul Privat Guvernamental deoarece nu mai putem construi servicii publice moderne peste o infrastructură fragmentată, eterogenă și în multe cazuri, depășită tehnologic. Ani la rând, fiecare instituție și-a dezvoltat propriile sisteme, propriile reguli tehnice și propriile “insule” de date. Consecintele au fost evidente: costuri mari, interoperabilitate redusă, timpi mari de răspuns și o experiență complicată pentru cetățeni și companii.

Cloudul Privat Guvernamental va elimina aceste disfuncționalități, punând la dispoziție o infrastructură comună care facilitează colaborarea și schimbul de date în condiții de siguranță între instituții.

Însă adevărata valoare a proiectului nu stă în infrastructura în sine, ci în modul în care aceasta va fi utilizată. Potrivit documentelor oficiale ale Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Cloudul Privat Guvernamental va crea cadrul necesar pentru dezvoltarea unor servicii publice centralizate și standardizate. Acest lucru înseamnă interoperabilitate, scalabilitate, costuri reduse și mai ales, servicii digitale mai bune pentru cetățeni și companii – elemente esențiale fără de care orice inițiativă de digitalizare riscă să rămână fragmentată și ineficientă.

În practică, transformarea digitală ar trebui să se traducă prin servicii rapide, sigure și orientate către nevoile reale ale utilizatorilor, reducând birocrația, accelerând ritmul digitalizării la scară națională și înlocuind sistemele existente şi fragmentate ale institutiilor publice, cu un ecosistem integrat, bazat pe un model instituțional unitar și coerent.

Cloudul Privat Guvernamental intră acum în etapa operațională: care sunt, din perspectiva Metaminds, cele mai vizibile schimbări pe care le vor resimți concret cetățenii și companiile în următorii 1–2 ani?

Cloudul Privat Guvernamental reprezintă o platformă în care instituțiile publice își vor migra aplicațiile, iar succesul acestui proiect va depinde de capacitatea acestora de a gestiona întregul proces – de la migrare, la definirea clară a obiectivelor și implementarea lor, până la operarea eficientă, îmbunătățirea continuă și măsurarea impactului concret asupra vieții cetățenilor.

Un alt aspect ce merită clarificat este perspectiva: digitalizarea nu înseamnă tehnologii complicate, ci timp câștigat, procese mai simple și mai multă încredere în relația cu statul. Pentru cetățeni și companii, valoarea reală se va vedea în momentul în care interacțiunea cu instituțiile devine mai rapidă, mai accesibilă și mai predictibilă.

Una dintre cele mai vizibile schimbări va fi legată de accesarea serviciilor publice fără deplasări între instituții și fără cozi la ghișee. În paralel, schimbul de date între instituții va reduce semnificativ povara birocratică. Cetățenii și companiile nu vor mai trebui să transporte documente de la o instituție la alta, iar rolul de „intermediar” va dispărea. Instituțiile vor avea acces în timp real la informații, ceea ce reprezintă un pas important către o administrație publică digitalizată și eficientă, dar mai ales către una care respectă timpul contribuabilului.

Siguranța datelor rămâne însă, elementul central. Protecția informațiilor personale, controlul strict al accesului și reguli bine definite de utilizare sunt esențiale pentru funcționarea întregului sistem. În acest context, încrederea cetățenilor în serviciile publice devine fundamentală, încredere care nu se construiește doar prin promisiuni, ci prin experiențe funcționale, în care serviciile operează simplu și transparent.

Nu în ultimul rând, această transformare are nevoie de comunicare constantă. Dincolo de infrastructură și soluții tehnice, oamenii trebuie să înțeleagă clar ce beneficii au și cum îi ajută aceste schimbări în viața de zi cu zi. Toți actorii implicați în digitalizare au responsabilitatea să explice, pe înțelesul oamenilor, ce câștigă concret din aceste schimbări. Fără acest dialog transparent, digitalizarea riscă să rămână un concept abstract, în loc să devină o experiență reală și utilă pentru fiecare utilizator.

Ați implementat, împreună cu partenerii, o soluție IT complexă, cu peste 1.000 de componente hardware și software în Componenta de Cloud Intern. Cum explicați pe înțelesul unui nespecialist ce înseamnă această complexitate și de ce este esențială pentru funcționarea unui Cloud Guvernamental sigur și scalabil?

La prima vedere, ideea unui proiect cu peste 1.000 de componente poate părea dificil de înțeles. În realitate, această complexitate reflectă tocmai nivelul de stabilitate și siguranță necesar pentru un sistem care trebuie să susțină servicii publice la scară națională.

Astfel, componenta de Cloud Intern, implementată de Metaminds împreună cu partenerii săi , implică orchestrarea a peste 1.000 de componente, iar aici vorbim  despre echipamente fizice, software de virtualizare, stocare, rețelistică, securitate, monitorizare, automatizare, backup, administrare a identității, jurnalizare, orchestrare și multe alte straturi care trebuie să funcționeze integrat, în cele patru centre de date din București, Timiș, Brașov și Sibiu, fără puncte unice de eșec.

O analogie care să explice concret aceste informații ar fi aceea a unui oraș: pentru ca totul să funcționeze fără întreruperi, ai nevoie de infrastructură solidă – drumuri, rețele de utilități, sisteme de siguranță – toate interconectate și gândite să reziste în timp. Analogia am facut-o tocmai pentru a explica de ce această arhitectură complexă permite, în primul rând, interoperabilitatea între sistemele informatice ale statului. Practic, instituțiile vor putea comunica mai ușor între ele, vor face schimb de date în siguranță și vor putea furniza servicii publice integrate, fără blocaje sau incompatibilități din punct de vedere tehnic.

În același timp, Cloudul Privat Guvernamental va oferi scalabilitate. Pe măsură ce apar noi servicii digitale sau crește numărul de utilizatori, infrastructura poate susține aceste schimbări fără a fi nevoie de reconstrucții sau noi investiții costisitoare. Un alt beneficiu important este legat de eficiența costurilor. Prin utilizarea unei infrastructuri comune, se evită duplicarea sistemelor la nivelul fiecărei instituții, ceea ce reduce cheltuielile operaționale și optimizează utilizarea resurselor publice, precum cele financiare, tehnice și umane.

Nu în ultimul rând, această abordare contribuie la simplificarea modului de lucru. Procesele repetitive sunt reduse, iar interacțiunile inutile dintre instituții și cetățeni sunt eliminate treptat, în favoarea unor fluxuri digitale mai clare și mai rapide.

Pentru cetățeni, toate aceste lucruri se traduc prin: servicii publice mai stabile, mai ușor de utilizat și mai bine conectate între ele. În lipsa unei astfel de baze comune, fiecare instituție ar continua să dezvolte soluții separate, greu de integrat și costisitoare pe termen lung. Astfel, Cloudul Privat Guvernamental va pune bazele pentru a se corecta această fragmentare și va crea premisele unei administrații moderne, eficiente și orientate către nevoile reale ale utilizatorilor.

Care au fost cele mai dificile provocări tehnice și organizaționale în realizarea Componentei de Cloud Intern – de la proiectare și până la operaționalizarea la nivel național – și ce ați învățat din acest proces pentru proiectele viitoare?

Un proiect de asemenea amploare vine, inevitabil, cu provocări pe mai multe niveluri – nu doar tehnice, ci și organizaționale. Dincolo de complexitatea arhitecturii, una dintre cele mai mari dificultăți a fost coordonarea unui efort comun între diferite echipe, formate din zeci de specialiști: arhitecți cloud, ingineri, experți în securitate, împreună cu echipele instituției beneficiare.

La nivel tehnic, provocarea principală a fost integrarea coerentă a unui număr foarte mare de componente tehnice în cele patru centre de date, astfel încât acestea să funcționeze ca un sistem unitar, stabil și sigur. Nu vorbim doar despre instalarea unor tehnologii, ci despre alinierea lor într-o arhitectură care trebuie să răspundă simultan unor cerințe ridicate de performanță şi securitate

Din punct de vedere organizațional, poate cea mai importantă provocare a fost sincronizarea modului de lucru între multiple echipe și parteneri, fiecare având propriile procese de lucru. În astfel de proiecte, colaborarea funcțională este o condiție esențială. Alinierea obiectivelor, comunicarea constantă și capacitatea de a lua decizii rapid au făcut diferența între blocaje și progres.

Un aspect important ce ține de implementarea unei arhitecturi atât de complexe, este legat de faptul că acest proiect nu ar fi fost posibil de implementat fără echipele foarte bine pregătite din partea beneficiarului, un partener extrem de capabil, alături de care am colaborat în mod facil şi care a asigurat accesul la infrastructură pentru integrarea și operaționalizarea acesteia la nivel național.

Experiența acestui proiect a consolidat câteva lecții esențiale. În primul rând, transformarea digitală la scară națională nu poate funcționa fără o guvernanță clară – reguli bine definite, responsabilități asumate și mecanisme transparente de coordonare. În al doilea rând, obiectivele trebuie să fie concrete și măsurabile, pentru a putea urmări progresul real și pentru a menține direcția corectă pe parcursul implementării.

La fel de importantă este standardizarea. Atunci când există standarde comune și obligatorii, procesele devin mai previzibile, integrarea mai ușoară, iar riscurile sunt mai bine controlate. În lipsa acestora, complexitatea crește exponențial, iar rezultatele devin dificil de susținut pe termen lung.

Poate cea mai valoroasă concluzie este, însă, legată de oameni: astfel de proiecte nu sunt doar despre tehnologie, ci despre colaborare, încredere și capacitatea de a construi împreună. Succesul implementării componentei de Cloud Intern arată că, atunci când există aliniere între expertiză tehnică, viziune și coordonare instituțională, proiecte considerate dificile pot deveni repere pentru viitoarele inițiative în digitalizare.

Minim 30 de aplicații și sisteme IT&C guvernamentale vor fi migrate în cloud până în iunie 2026. Cum arată, în practică, acest proces de migrare?

În practică, migrarea aplicațiilor în Cloudul Privat Guvernamental nu va fi un simplu transfer tehnic, ci un proces etapizat, atent controlat, care trebuie să asigure continuitatea serviciilor și protecția datelor pe tot parcursul său. Pasii de proces absolut necesari sunt: analiză, reproiectare, testare şi securizare, urmați de punerea controlată în producție.

Miza este una clară: instituțiile să poată colabora mai eficient, iar cetățenii să beneficieze de servicii mai rapide, mai accesibile și mai sigure.

Printre cele mai importante riscuri se numără, în mod natural, cele legate de întreruperea serviciului, pierderea sau coruperea datelor și incompatibilitățile dintre sisteme vechi și noua arhitectură. De aceea, mecanismele de reducere a riscurilor trebuie să includă mecanisme de backup/rollback, testare înainte de producție, migrare etapizată, criterii clare de acceptanță, jurnalizare, monitorizare permanentă și coordonare operațională strânsă între instituții. Pentru că în cazul sistemelor publice, orice disfuncționalitate poate avea impact direct asupra cetățenilor şi institutiilor, ceea ce impune un nivel ridicat de rigurozitate. În acest context, colaborarea cu beneficiarul a fost esențială, aducând nu doar expertiză tehnică solidă, ci și o capacitate operațională remarcabilă în gestionarea infrastructurilor critice la nivel național, contribuind decisiv la asigurarea unui proces de implementare sigur și coerent.

În esență, migrarea intituțiilor publice în Cloudul Privat Guvernamental, nu va fi doar despre unde sunt găzduite sistemele, ci despre cum vor funcționa ele împreună – mai coerent, mai sigur și mai aproape de nevoile reale ale cetățenilor.

Cloudul Privat Guvernamental promite interoperabilitate reală între instituțiile statului și schimb de date mai eficient. Ce exemple de fluxuri de date inter-instituționale considerați că vor avea cel mai mare impact pentru cetățeni?

Impactul real al interoperabilității se va vedea în acele momente concrete în care cetățeanul nu mai este nevoit să facă eforturi suplimentare pentru a „conecta” instituțiile între ele. Practic, cele mai valoroase fluxuri de date sunt cele care elimină nevoia de a depune aceleași documente în mod repetat sau de a interacționa cu mai multe instituții pentru o singură solicitare.

De exemplu, schimbul automat de date între instituții pentru verificarea identității, a veniturilor sau a statutului fiscal poate simplifica semnificativ accesul la diverse servicii publice sau beneficii. În loc ca cetățeanul să adune documente din mai multe surse, instituțiile vor putea obține direct informațiile necesare, în timp real. Public, Autoritatea pentru Digitalizarea României ( ADR), leagă această direcție și de Portalul Digital Unic al României, de integrarea cu Your Europe, de Sistemul Tehnic Once-Only (OOTS) și de schimbul transfrontalier automatizat de documente și elemente justificative. 

Un alt tip de flux cu impact major este cel care conectează servicii care, în mod tradițional, funcționează separat – de la înregistrarea unui eveniment de viață, până la interacțiunile cu administrația fiscală sau cu sistemele de evidență. Atunci când aceste sisteme comunică între ele, procesele devin mai rapide și mai coerente.

Rezultatul nu este doar unul tehnic, ci profund practic. Pentru cetățeni și companii, aceste schimburi de date se vor traduce în mai puține drumuri între intituțiile publice, mai puține documente solicitate în mod repetat și o interacțiune mult mai simplă și mai rapidă cu administrația publică. În esență, statul începe să funcționeze ca un sistem integrat, nu ca o sumă de instituții separate.

Din perspectiva securității cibernetice și a protecției datelor sensibile ale cetățenilor, care sunt principiile și tehnologiile esențiale încorporate în componenta de Cloud Intern și cum se aliniază acestea la standardele europene pentru infrastructuri critice?

Securitatea și protecția datelor nu sunt doar componente tehnice ale Cloudului Privat Guvernamental, ci reprezintă fundamentul pe care este construit întregul ecosistem. Într-un context în care vorbim despre date sensibile ale cetățenilor, abordarea este una „by design”, unde securitatea este integrată încă din faza de arhitectură, nu adăugată ulterior.

La nivel de infrastructură şi platformă (IaaS si PaaS), accentul este pus pe reziliență. Resursele sunt segmentate astfel încât accesul să fie strict delimitat, iar eventualele incidente să nu se propage în întregul sistem. În plus, infrastructura este proiectată pentru redundanță și continuitate, astfel încât serviciile să rămână funcționale chiar și în situații critice.

La nivel de platformă (PaaS), aceasta oferă un cadru standardizat în care aplicațiile sunt dezvoltate și rulate în condiții controlate. Cu alte cuvinte, instituțiile folosesc o „platformă comună” care include deja reguli stricte, iar în acest fel toate aplicațiile respectă aceleași standarde.

Un alt principiu esențial este „zero trust”, care presupune că nicio entitate/ persoană nu este considerată implicit de încredere, iar fiecare acces sau solicitare este supusă unei verificări riguroase. Acest principiu, combinat cu monitorizarea continuă, asigură un nivel ridicat de transparență și control ceea ce înseamnă că vulnerabilitățile sunt remediate mai rapid, iar sistemele rămân protejate în mod constant.

Aceste elemente sunt descrise și public de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), astfel: protecție multi-nivel, detecție a amenințărilor, criptare, monitorizare continuă, mecanisme de răspuns la incidente, business continuity și disaster recovery. În plus, ADR precizează explicit conformitatea cu GDPR și cu reglementările europene și naționale privind securitatea informațiilor, iar cadrul de guvernanță aprobat prin HG 112/2023 fixează criterii generale de confidențialitate, securitate, interoperabilitate, performanță și jurnalizare. 

Toate aceste principii, aliniate la standardele europene privind securitatea cibernetică și protecția datelor, precum cerințele GDPR și directivele pentru infrastructuri critice, asigura nu doar protecția informațiilor, ci și încrederea cetățenilor în serviciile digitale oferite de stat.

Pentru cetățeni, toate aceste mecanisme nu sunt vizibile în mod direct, dar se traduc într-un lucru esențial: siguranța că datele lor vor fi protejate și că serviciile digitale pe care le vor folosi vor funcționa într-un mediu stabil, controlat și aliniat la cele mai înalte standarde europene.

Ați menționat în alte intervenții că acest proiect este „cel mai complex” livrat de Metaminds până acum. În ce măsură a schimbat Cloudul Privat Guvernamental modelul de business, competențele echipei și poziționarea Metaminds în piața de soluții pentru sectorul public?

Cloudul Privat Guvernamental nu a fost doar cel mai complex proiect din portofoliul Metaminds, ci și un moment de transformare pentru companie, atât din perspectiva modului de lucru, cât și a rolului asumat în piață.

La nivel de model de business, proiectul a marcat o evoluție clară: de la livrarea de soluții punctuale către implicarea în inițiative strategice, cu impact la nivel național. Nu mai vorbim doar despre implementare, ci despre contribuția la construcția unei infrastructuri digitale critice, unde coerența, scalabilitatea și sustenabilitatea devin esențiale.

În interiorul echipei, acest proiect a accelerat dezvoltarea competențelor într-un mod vizibil. Expertiza tehnică s-a consolidat în zone precum infrastructuri de cloud și operare infrastructuri la scară largă, dar la fel de importante au fost abilitățile de colaborare și coordonare în acest ecosistem complex, deoarece livrarea acestui proiect nu a înseamnat doar tehnologie, ci și capacitatea de a lucra aliniat cu mai multi parteneri de tehnologie, în baza unor standarde stricte și a unor cerințe de conformitate ridicate.

În același timp, s-a clarificat poziționarea noastră piață. Metaminds este perceput ca un partener capabil să contribuie la proiecte de infrastructură digitală critică. Este un rol care vine cu un nivel diferit de responsabilitate, dar și cu un grad mai mare de încredere.

În esență, acest proiect a ridicat standardele interne și a redefinit așteptările, atât în ceea ce privește livrarea, cât și impactul. A demonstrat că proiectele de anvergură din sectorul public pot fi implementate eficient atunci când există expertiză, rigoare și colaborare reală între toți actorii implicați. Pentru Metaminds, este mai mult decât un proiect de referință, este un nou punct de plecare.

Cum cuantificați beneficiile economice pe termen mediu și lung pentru administrație și ce rol joacă automatizarea și serviciile IaaS/PaaS în această ecuație?

Beneficiile economice ale unui astfel de proiect nu se văd întotdeauna imediat, dar devin tot mai clare pe termen mediu și lung, pe măsură ce sistemele încep să funcționeze integrat. În esență, vorbim despre o utilizare mai eficientă a resurselor publice și despre reducerea costurilor generate de procese fragmentate, redundante sau ineficiente.

Un prim impact vizibil este eliminarea duplicării infrastructurilor IT la nivelul instituțiilor. În loc ca fiecare instituție să investească separat în propriile sisteme, Cloudul Privat Guvernamental oferă o bază comună, ceea ce duce la economii semnificative în ceea ce privește achizițiile, mentenanța și operarea sistemelor informatice și a infrastructurii IT.

Automatizarea joacă aici un rol esențial. Prin reducerea activităților repetitive și a intervențiilor manuale, scad costurile operaționale. Procese care necesită timp de operare, resurse umane și verificări multiple vor deveni mai rapide, mai predictibile și mai ușor de gestionat. În timp, acest lucru se va traduce nu doar în eficiență internă, ci și printr-o experiență mai bună pentru cetățeni și companii.

Serviciile de tip IaaS și PaaS contribuie direct la această optimizare. IaaS oferă flexibilitate în utilizarea resurselor deoarece instituțiile pot scala infrastructura în funcție de nevoi, fără investiții inițiale mari. PaaS, pe de altă parte, accelerează dezvoltarea și lansarea de aplicații, oferind un mediu standardizat și sigur, care reduce costurile de dezvoltare și întreținere.

Pe termen lung, aceste elemente creează un efect cumulativ: mai puține resurse consumate, procese mai eficiente și o capacitate mai mare de a livra servicii publice digitale de calitate. Dincolo de economiile directe, apare și un beneficiu mai subtil, dar esențial, creșterea încrederii în administrație, odată ce serviciile devin mai simple, mai rapide și mai predictibile.

Dacă ne uităm dincolo de 2026, ce „next step” vedeți pentru Cloudul Privat Guvernamental: ce tipuri noi de servicii digitale, parteneriate public–privat sau inovații tehnologice (de exemplu AI în administrație) credeți că ar putea fi construite peste această infrastructură?

Adevărata valoare a Cloudului Privat Guvernamental va începe să se vadă prin serviciile implementate și livrate, folosind această fundație a Cloudului Intern. Practic, Cloudul Privat Guvernamental va fi un „teren comun” pe care o administrație modernă și eficientă poate evolua rapid, fără să mai fie blocată de limitări din punct de vedere tehnologic.

Un prim pas natural este dezvoltarea unor servicii publice cu adevărat integrate, construite în jurul evenimentelor de viață ale cetățenilor –  de la naștere, educație, sanătate și angajare, până la pensionare. În locul unor procese fragmentate, cetățeanul ar putea interacționa cu un sistem unitar, în care serviciile sunt conectate și funcționează fluid, fără ca cetățeanul să fie nevoit să intervină la fiecare pas.

Un alt nivel de evoluție cu siguranță îl reprezintă utilizarea inteligenței artificiale în administrație. AI-ul poate sprijini prin preluarea automată a sarcinilor repetitive de decizie sau prin analiza volumelor mari de date, respectiv poate contribui la reducerea timpilor de procesare sau la identificarea proactivă a nevoilor cetățenilor.

În paralel, există oportunitatea unor parteneriate public–privat mai mature, orientate nu doar spre implementare, ci spre dezvoltarea în comun a serviciilor digitale. Mediul privat poate aduce inovație, viteză și expertiză, în timp ce statul oferă cadrul, datele și direcția strategică. Acest tip de colaborare poate accelera apariția unor soluții noi, adaptate nevoilor reale ale cetățenilor.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 405 (15 aprilie – 15 mai 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.